UPDATE: Codul de procedură penală urmează să fie modificat în curând. Care sunt principalele noutăți

Vorbim, mai exact, de Legea nr. 201/2023, în vigoare de duminică. Iată, pe scurt, ce tratează noul act normativ:

• reglementarea dreptului martorului la tăcere și la neautoincriminare, precum și garanțiile pentru exercitarea acestuia; având acest drept, martorul care face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările care l-ar incrimina nu va săvârși infracțiunea de mărturie mincinoasă;
• introducerea în Cod a dreptului de a refuza să fie audiat în calitate de martor pentru „persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau acelora dintre părinți și copii, dacă dovedesc că au conviețuit sau conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul”;
• apare dreptul la repararea pagubei și în cazul persoanei care a fost privată de libertate în mod injust în cursul procesului penal, nu doar în mod nelegal;
• odată cu informarea cu privire la obiectul camerei preliminare, persoana vătămată este încunoștințată cu privire la dreptul de a se constitui parte civilă, precum și de a solicita introducerea în proces a părții responsabile civilmente;
• introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror;
• reglementarea condițiilor privind înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații;
• dacă în cursul judecății se constată nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară, instanța, prin încheiere, desființează actul prin care s-a dispus începerea judecății și stabilește limitele în care procedura va fi reluată;
• măsurile de protecție a martorilor dispuse în cursul urmăririi penale se verifică din oficiu - în procedura de cameră preliminară o singură dată, în termen 15 zile de la primirea dosarului, iar în cursul judecății, înainte de începerea cercetării judecătorești, precum și înainte de fiecare audiere;
• sunt stabilite condițiile în care pot fi folosite înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații;
• apare plângerea împotriva măsurilor de supraveghere tehnică;
• reglementarea dreptului la repararea pagubei în cazul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse nelegal;
• nulitatea relativă să poată fi invocată nu doar de suspect, inculpat, celelalte părți sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale încălcate, dar și de procuror, precum și, din oficiu, de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de instanța de judecată;
• atunci când dispune schimbarea încadrării juridice, instanța este obligată să pună în vedere inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății pentru pregătirea apărării față de noua încadrare;
• dreptul la despăgubiri și în favoarea persoanei care, deși a fost privată legal de libertate în cursul procesului penal, ulterior, pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii, s-a dispus clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus ca urmare a dezincriminării faptei săvârșite;
• acordarea unei amânări a executării pedepsei privative de libertate tuturor persoanelor condamnate, indiferent de sex, care au un copil mai mic de un an.