UPDATE: Părinții vor putea să încheie contract de muncă cu bonele, cu toată birocrația aferentă, au votat senatorii

În prezent, conform reglementărilor Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă, persoana calificată care dorește să îngrijească și să supravegheze un copil și care îndeplinește criteriile prevăzute de lege le poate face doar dacă se înregistrează ca PFA și încheie un contract de prestări servicii cu părinții copilului sau dacă se angajează ca bonă la o firmă. În august 2021, când ministrul muncii anunța modificarea Legii bonelor, spunea că doar 37 de contracte de muncă ale bonelor sunt active la acel moment. 

Proiectul de lege inițiat de MMSS, pus în dezbatere publică în decembrie 2021 sub formă de OUG, dorește „să simplifice” această procedură de angajare a unei bone, prin introducerea posibilității ca părintele însuși, persoană fizică, să devină angajator și să îi poată încheia bonei, tot persoană fizică, un contract de muncă. Marți, Senatul a acordat votul pe modificările din proiect, exact așa cum a plecat din Guvern. Acum, mai rămâne doar votul deputaților, unde, eventual, se vor aduce și amendamente.

Concret, părintele va putea încheia și va înregistra CIM-ul în Revisal, după ce va obține parola Revisal de la inspectoratul teritorial de muncă. Apoi, se va înregistra la Fisc prin depunerea formularului 020 - Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane române și străine care dețin CNP. Apoi, părintele care angajează o bonă va atașa la declarația 020 o copie după CIM-ul înregistrat la ITM. După ce aceste proceduri vor fi îndeplinite, părintele va pune declarația 112, în funcție de perioada fiscală aleasă prin formularul 020, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege.

O altă modificare din de proiectul de lege este legată de introducerea posibilității ca exercitarea profesiei de bonă să se poată realiza în aceleași condiții și de către persoanele care au dobândit calificarea de baby-sitter.

Modificările care vor fi aduse Legii bonelor nu vor viza contractele de prestări de servicii aflate deja în derulare în momentul în care legea va intra în vigoare.

Normele Legii 167/2014, adoptate prin HG 652/2017, urmează să fie modificate și ele în termen de două luni de la intrarea în vigoare a legii.

Ce va însemna asta pentru părinți și de ce unii vor dori să continue pe varianta prestării de servicii

Desigur, niciun părinte care va opta pentru serviciile bone nu va fi constrâns să încheie el singur un contract de muncă cu aceasta, întrucât varianta contractului de prestări servicii va rămâne în continuare valabilă. Părintele-angajator va avea, potrivit proiectului, mai multe obligații, inclusiv în raport cu autoritățile.

Totuși, din momentul în care părintele va deveni angajator al bonei va trebui să-i întocmească acesteia un dosar personal. Acest lucru va fi valabil pentru fiecare bonă angajată. 

Dosarul personal al bonei, care trebuie păstrat în bune condiții la domiciliu, va trebui să cuprindă următoarele documente:

• contractul individual de muncă, actele adiționale și celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă;
• certificatul de calificare obținut conform prevederilor OG 129/2000 privind formarea profesională a adulților sau diploma, certificatul sau alt titlu de bonă recunoscut sau echivalant conform prevederilor Legii nr. 200/2004;
• cazierul judiciar;
• adeverința medicală care atestă că este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de bonă;
• raportul de evaluare eliberat în condițiile legii, din care să reiasă că persoana este aptă din punct de vedere psihologic să exercite profesia de bonă;
• adeverința emisă de Direcția generală de asistență socială și protecția copilului din județul/sectorul municipiului București pe a cărui rază administrativ-teritorială are domiciliul/reședința bona, din care să rezulte că nu i-a fost retras atestatul de asistent maternal, dacă avea unul;
• declarația pe propria răspundere a bonei din care să reiasă că nu a fost decăzută din / nu i-au fost interzise drepturile părintești;
• certificatul de integritate comportamentală.

• adeverința medicală pentru persoana/persoanele cu care locuiește bona din care să reiasă să nu suferă de boli cronice transmisibile sau nu sunt dependenți de substanțe psihotrope, stupefiante, plante ori substanțe psihoactive;
• declarația pe propria răspundere a bonei că persoanele cu care locuiește nu au suferit o condamnare penală definitivă.

În plus, nu trebuie neglijate obligațiile privind Revisal - registrul de evidență a salariaților - care vor reveni părinților.

În forma actuală, votată la Senat, proiectul de lege nu va aduce toate cele necesare din punct de vedere legislativ. Un aspect important care pare uitat în discuție este cel privind aspectele de sănătate și securitate în muncă - obligatorii pentru orice angajator.

„Vor exista dificultăți în aplicarea Legii 167/2014 (Legea bonelor), în principal pentru că angajatorul persoană fizică are aceleași obligații pe care le are orice angajator persoană juridică, iar aici avem în vedere atât dispozițiile Codului muncii, cele privind întocmirea registrului electronic de evidență și transmiterea acestuia, responsabilitățile privind securitatea și sănătatea în muncă, cât și cele legate de calculul, reținerea și virarea contribuțiilor și impozitului.

Introducerea posibilității ca o persoană fizică să încheie un contract de muncă în calitate de angajator impune, așa cum prevede și proiectul de modificare a legii, completarea dispozițiilor cu cele ale HG 905/2017 privind registrul general de evidență a  salariaților, însă omite un alt act normativ incident, respectiv cel privind sănătatea și securitatea în muncă.

Sigur, fiind în discuție o relație de muncă, nu s-ar putea interpreta o astfel de omisiune ca fiind o excepție de la regulile generale care guvernează raportul de muncă, însă enumerarea unor acte normative și omiterea altora este de natură să bulverseze angajatorii persoane fizice.

Pe lângă condiția prevăzută pentru persoanele fizice care vor să încheie un contract de muncă în calitate de angajator, cea a dobândirii capacității depline de exercițiu, sunt de avut în vedere și alte aspecte, cum ar fi capacitatea financiară și modul în care pot fi garantate toate drepturile de care trebuie să beneficieze un salariat.

Introducerea persoanelor fizice în categoria angajatorilor care pot încheia contracte de muncă cu bonele nu este neapărat un lucru rău, ci dimpotrivă, dar această calitate presupune respectarea tuturor obligațiilor care le revin angajatorilor”, a explicat consilierul juridic specializat în relații de muncă, Dan Năstase, pentru redacția noastră, atunci când proiectul a fost pus în dezbatere publică sub formă de OUG, nu de lege, ca în prezent. Chiar și așa, prevederile sunt identice.