Taxele & influencerii: Și cei care primesc bunuri sau servicii în schimbul promovării online trebuie să plătească impozite la stat

Ieri dimineață, Profit.ro scria despre declanșarea unei campanii de verificări a direcției Antifraudă ce vizează „situațiile fiscale ale persoanelor care obțin venituri, nedeclarate, din activități desfășurate online pe platforme audio-video și/sau pe site-uri de tipul rețelelor de socializare”, cei de la Profit.ro spunând că sunt verificate persoane ce obțin venituri prin YouTube, Facebook, Instagram, Tik-Tok, din domeniul muzical, de gastronomie, IT sau din domeniul călătoriilor. 

Doar cei care sunt complet străini de aceste platforme de social media nu cunosc amploarea fenomenului influencerilor. Pentru cei mai mulți, mai tineri sau mai puțin tineri, platformele pe care le folosesc și interacțiunea cu cei care-i urmăresc e generatoare de venituri, uneori chiar destul de ridicate. Adesea, veniturile nu înseamnă doar bani, ci și produse sau servicii - uneori, „răsplata” influencerului pentru promovarea unui produs sau serviciu este chiar produsul sau serviciul pe care îl promovează, oferit de companie pentru a-l încerca.

Pentru că printre influenceri se află adesea tineri care nu cunosc nici măcar tangențial ce obligații au față de statul român atunci când obțin de la operatorii economici venituri - bani, produse și/sau servicii - sau nici nu-și pun problema că ar putea avea vreo obligație, de ordin fiscal, de exemplu, i-am întrebat pe cei de la Darian DRS Tax, companie de consultanță fiscală și juridică, cum „stă treaba” cu bunurile și serviciile pe care le primesc influencerii și dacă au obligații la stat când primesc astfel de venituri:

avocatnet.ro: Trebuie aceste persoane să declare statului că „încasează” bunuri și servicii de la firme? Sunt acestea „venituri în natură”, așa cum sunt reglementate de Codul fiscal la art. 10? Ce obligații de plată derivă de aici pentru primitorul lor?

Darian DRS Tax: Conform prevederilor Codului fiscal, veniturile în natură reprezintă, de regulă, venituri impozabile și sunt supuse tratamentului fiscal specific al primitorului lor.

Spre exemplu, bunurile primite ca urmare a unei contraprestații de către o societate vor fi incluse în veniturile societății respective și vor fi supuse fie impozitului pe profit, fie impozitului pe veniturile micro-întreprinderii. În cazul unei persoane fizice autorizate, echivalentul în lei a veniturilor în natură obținute din desfășurarea activității vor fi incluse în venitul net calculat și impozitat cu 10% impozit pe venit, plus CAS și CASS (contribuții la pensii și la sănătate) în cazul în care este depășit plafonul de 12 salarii minime brute pe țară într-un an.

În cazul persoanelor fizice neînregistrate juridic și fiscal, aceste venituri în natură ar putea fi considerate venituri din alte surse dacă nu au caracter de continuitate și sunt supuse impozitului pe venit în cota de 10%, prin reținere la sursă, la momentul acordării venitului de către plătitorii de venituri. Cu toate acestea, dacă există doar plăți în natură, fără a exista venituri în bani, apare imposibilitatea practică de a reține impozitul în bani. O opțiune posibilă în acest caz ar consta în calcularea impozitului datorat prin metoda sutei mărite, însă acest lucru ar putea implica costuri suplimentare la nivelul plătitorului de venituri în natură.  

În ceea ce privește evaluarea valorii venitului în natură, aceasta se stabilește pe baza cantității și prețului de piață pentru bunurile / serviciile respective.

Cu toate acestea, persoanele fizice care obțin venituri în bani sau în natură cu caracter de continuitate trebuie să se înregistreze la ANAF și/sau la Registrul Comerțului în vederea declarării respectivelor venituri și a achitării impozitelor și taxelor aferente. În cazul în care respectivele persoane nu au la dispoziție suficiente informații pentru a decide ce tip de entitate juridică este mai potrivită activității pe care o desfășoară (e.g. SRL plătitor de impozit pe profit, micro-întreprindere, PFA, activități desfășurate în baza drepturilor de autor etc.), recomandăm să consulte un specialist în domeniul fiscal pentru a clarifica situația sa fiscală și a evita potențiale obligații fiscale stabilite de către inspectorii fiscali, plus penalități și dobânzi de întârziere, sau chiar amenzi contravenționale.

avocatnet.ro: Așadar, dacă vorbim de chestiuni recurente, ar trebui să aibă o formă de organizare de tip PFA sau micro? Se pot încasa/folosi aceste bunuri/servicii și de către persoane fizice fără nicio calitate juridică (simpli cetățeni)? Cum putem defini recurența - e suficient să primesc de două ori, de exemplu, ca să fiu obligat să declar aceste bunuri/servicii sau trebuie să existe un număr mai mare de astfel de tranzacții?

Darian DRS Tax: În ceea ce privește caracterul recurent al unei activități economice, Codul fiscal nu include prevederi clare. Singura mențiune privind caracterul de continuitate apare în contextul legislației de TVA, și anume, în cazul achiziției de terenuri și/sau construcții de către o persoană fizică în scopul revânzarii, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacție în cursul unui an calendaristic. Dacă ar fi să extrapolăm aceste prevederi și la situația analizată, o abordare prudentă ar fi ca odată ce o persoană fizică primește de două ori într-un an calendaristic venituri / bunuri / servicii ca urmare a unei activități desfășurate (de exemplu: promovare produse / servicii pe rețelele de socializare), aceasta să facă demersurile necesare înregistrării fiscale și juridice și declarării respectivelor venituri.

Cu toate aceste, în practică, este dificil de determinat / dovedit dacă o anumită persoană fizică a beneficiat de anumite bunuri și/sau servicii primite în schimbul unor servicii de marketing și publicitate, mai ales în situația în care nu există un contract de prestări servicii între părțile implicate și, implicit, o trasabilitate între bunurile și / sau serviciile primite și contraprestația oferită.

avocatnet.ro: Care ar fi, pe scurt, obligațiile influencerilor din perspectivă fiscală? Putem vorbi de bartere în aceste cazuri - ar acoperi acest concept genul acesta de schimburi (îți dau o ședință de masaj, îmi pui o postare pe Facebook, să zicem)?

Darian DRS Tax:  Obligatiile fiscale ale influencerilor derivă din forma lor juridică de organizare.

În cazul unui SRL plătitor de impozit pe profit, veniturile în natură ar trebui înregistrate în contabilitate la valoarea de piață și incluse în rezultatul fiscal care este supus cotei de impozit de 16%. În cazul unui SRL micro-întreprindere, veniturile în natură ar trebui incluse în baza impozabilă și supuse cotei de impozitare de 1%, respectiv 3% dacă micro-întreprinderea nu are cel puțin un angajat cu normă întreagă.

Dacă este vorba de un PFA care aplică sistemul real de declarare și plată, veniturile în natură reprezintă venituri impozabile și sunt incluse în calculul venitului net care este supus impozitării cu 10% impozit pe venit. În plus, în cazul in care veniturile nete anuale depășesc plafonul de 12 salarii minime brute pe țară (e.g. 27.600 lei în 2021 / 30.600 lei în 2022), se datorează CAS și CASS. Baza de calcul a CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil (care nu poate fi mai mic decat nivelul a 12 salarii minime brute pe țară), la care se aplică cota de 25%. În schimb, baza de calcul a CASS este plafonată la nivelul celor 12 salarii minime brut pe țară, rezultând astfel o contribuție anuală de sănătate egală cu 2.670 lei pentru anul 2021, având în vedere cota de CASS de 10%. Termenul de plată a obligațiilor fiscale (impozit, CAS și CASS) și a depunerii declarației unice aferente veniturilor realizate în anul 2021 și a veniturilor estimate pentru anul 2022 este de 25 mai 2022.

Dacă vorbim de contracte de drepturi de autor, de regulă, venitul net se determină de către plătitorii de venituri prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de 40%, iar impozitul datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Reținerea impozitului se realizează din veniturile plătite, de către plătitorii de venituri, la momentul plății veniturilor. Însă, în practică, în cazul în care ar există doar plăți în natură, fără a exista venituri în bani de plătit, apare, la o primă vedere, imposibilitatea reținerii impozitului în bani. De asemenea, și în acest caz sunt datorate CAS și CASS dacă este depășit plafonul de 12 salarii minime brute pe economie. Atenție însă ca respectivele contracte de drepturi de autor și de fapt activitatea în sine desfășurată trebuie să respecte prevederile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe.

Este foarte important de menționat și faptul că la atingerea plafonului de venituri de 300.000 lei anual ești obligat să te înregistrezi și în scopuri de TVA, fie că esti PFA, SRL sau obții venituri din drepturi de autor. Până la atingerea acestui prag, poți să optezi să te înregistrezi în scopuri de TVA, dacă consideri că acest lucru este de ajutor în activitatea desfășurată.

avocatnet.ro: În cazul în care nu vorbim de bunuri și servicii, ci de sume de bani plătite către influenceri pentru promovarea unor produse/servicii ale clientului, ce regim fiscal aplicăm? Se pot încasa bani pentru promovare și de persoane fizice fără nicio calitate juridică?

Darian DRS Tax: Și în cazul sumelor de bani încasate de influenceri pentru promovarea unor produse / servicii ale clienților, implicațiile fiscale derivă din forma de organizare juridică a influencerilor și sunt similare cu cele detaliate la întrebarea nr. 3 de mai sus.

Notă: Răspunsurile au fost oferite de Oana Maria Rada, managing partner la Darian DRS Tax, și Elena Mitrea, tax manager la Darian DRS Tax.