Analiză: Cum încearcă legiuitorul să rezolve problema muncii nelegale din România - modificări recente și proiecte în dezbatere

Fenomenul muncii ne/subdeclarate este unul de amploare în România și asta e ușor de observat. O arată și controalele și amenzile date de Inspecția Muncii, precum și rapoartele acesteia după fiecare an de activitate. În problematica muncii la negru sau la gri, o parte de vină o are și lucrătorul, care acceptă condiții de muncă fără contract, fără acoperire în zona prestațiilor sociale care i-ar conferi mai târziu dreptul la pensie și, azi sau mâine, dreptul la servicii medicale în sistemul public de sănătate. În raportul pe 2020, Inspecția Muncii sublinia că anul pandemiei le-a arătat multora dintre cei care lucreză fără forme legale ce înseamnă să lucrezi fără contract: exemplul celor care nu au putut beneficia de șomaj tehnic decontat de stat e cel mai bun. 

Care este însă efortul legiuitorului pentru combaterea muncii nedeclarate, fie că ne referim la Parlament, fie că ne referim la cel secundar, Guvernul?

Intervenția din toamnă pe Codul muncii

După ce Codul muncii a fost modificat în 2017, când a intrat în lege conceptul de muncă nedeclarată, sub patru forme, cu amenzile care ajung și la 20.000 de lei per lucrător care muncește la negru sau într-o altă situație asimilată, Guvernul, de data asta, a completat Codul, în toamnă, cu ideea de muncă subdeclarată: „(...) având în vedere faptul că pe piața muncii, în contextul evoluției economice actuale, s-a identificat fenomenul cunoscut sub denumirea de "muncă la gri" care constă nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract individual de muncă cu timp parțial, ci și în acordarea în fapt de către angajator a unui salariu mai mare decât cel evidențiat în documentele financiar-contabile, așa-numitul "salariu în plic", suma fiscalizată fiind mai mică decât cea efectiv primită de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci și afectarea salariatului în ceea ce privește drepturile aferente contribuțiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale,

se impune reglementarea sub aspect legislativ a conceptului de muncă la gri în sensul definirii acesteia ca noțiune juridică de "muncă subdeclarată" și, totodată, al sancționării practicării acestui fenomen în scopul de a-l descuraja”, scria în preambulul OUG nr. 117/2021. Astfel, din 20 octombrie, munca la gri este sancționată cu amendă de la 8.000 la 10.000 de lei pentru fiecare salariat, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 de lei.

Avem, așadar, odată modificarea Codului din toamna asta, amenzi mai dure și „mai țintite” pe cazurile de muncă nedeclarată și subdeclarată din practică - o radiografie a sancțiunilor și exemple din practică, aici. 

Registrul electronic al zilierilor

Din 25 iulie 2020, beneficiarii muncii ziliere au trecut oficial de la registrele de mână la cel electronic - în felul acesta, autoritățile ajung mai repede la situația muncii ziliere și au o imagine mult mai bună asupra respectării legii, cel puțin la nivel declarativ. Registrul trebuie completat zilnic, beneficiarii riscând amenzi de 6.000 de lei dacă nu îl transmit corespunzător (similar Revisal). Înainte de registrul electronic, ținerea și completarea la zi a registrului trebuia verificată de la caz la caz, pe teren. Aici, modificarea a venit direct de la Ministerul Muncii, printr-un ordin care a operaționalizat acest registru electronic și aplicația mobilă ce trebuie folosită.

Reglementare pentru muncile ocazionale din gospodărie

Intrând în zona proiectelor aflate în dezbatere, o să începem cu cel mai recent și cel care ar trebui să aibă cel mai mare impact în practică, dat fiind aria extrem de largă de acoperire a acestuia: reglementarea muncii în gospodărie, făcută de diverși terți, pe care beneficiarii o vor remunera prin niște tichete unipersonale ce vor trebui ulterior transformate în numerar. Proiectul de lege, venit după discuții cu patronatele și sindicatele, ar introduce în legislație ceva diferit ca modalitate de a beneficia de serviciile unui lucrător: departe de a se asemâna unui raport de muncă, pentru că nu împrumută mare lucru din obligațiile unui angajator, beneficiarul muncii casnice s-ar asemâna întrucâtva beneficiarului de muncă zilieră, fiind ținut să-i plătească lucrătorului casnic un minim pe oră. 

Ce va face acest proiect, dacă va trece de Parlament, este să acopere o altă zonă a muncii nedeclarate, prezentă în special la granița cu și în mediul rural. Toți cei care vin ocazional să presteze munci în gospodărie vor trebui remunerați cu tichete speciale, emise prin agențiile de muncă și pe care le vor preschimba tot acolo lucrătorii. Doar că, de aici, statul va încasa impozit și contribuții. Mecanismul pe care îl propune însă s-ar putea dovedi destul de neplăcut și anevoios în practică atât pentru cei care sunt beneficiari, cât și pentru cei care sunt lucrători casnici. De reținut însă că acesta se referă la activitățile ocazionale, iar nu la cele prestate constant de anumite persoane. 

Ce propune aici Ministerul Muncii, inițiatorul proiectului, pentru a-i convinge pe beneficiari să recurgă la acest mecanism și să aducă „la lumină” aceste munci casnice: ca cei care acordă tichetele de remunerare a muncii casnice să poată să le folosească pentru a plăti mai puțin impozit pe venit la stat.

Legea bonelor, modificată pentru a-i face pe părinți angajatori

O bonă poate lucra legal în România doar dacă este angajată la o firmă de bone sau dacă lucrează pe cont propriu ca persoană fizică autorizată (PFA), potrivit unei legi care reglementează încă din 2014 profesia de bonă. Legea nu s-a putut aplica însă câțiva ani pentru că n-avea norme de aplicare, iar profesia de baby sitter a intrat în COR ceva mai greu decât o reclama nevoia din practică. Doar că legea, în forma sa actuală, nu pare să deservească practicii foarte mult. În august, ministrul muncii spunea că de când e legea în vigoare și până acum ar fi fost înregistrate doar 37 de contracte de muncă pentru bone - pentru că ministrul nu a fost extrem de detaliat în oferirea acestui număr, o să prezumăm că se referă la contractele încheiate de bone cu firme speciale, care le pun la dispoziția clienților acestora. Nu avem însă și o statistică pe bonele cu PFA. 

Cert e că, spunea ministrul Raluca Turcan în august, Legea bonelor trebuie să se modifice și să le permită părinților să lucreze direct cu bonele, ca angajatori însă - și pentru asta a pus în dezbatere un proiect. Astfel, dacă ordonanța va trece de Guvern, Legea bonelor s-ar putea modifica și să vedem astfel introdusă o a treia posibilitate de lucru cu bonele - aceea în care beneficiarul serviciului devine el însuși angajator. Dacă ne uităm însă la scopul declarat al ordonanței vom vedea că urmărește integrarea pe piața muncii cu prioritate a femeilor, că se adresează mediului rural și că ar ajuta la simplificarea și flexibilizarea cadrului pentru angajarea bonelor. 

Doar că propunerile din proiectul de ordonanță arată contrariul ideii de simplificare și flexibilizare: având în vedere că va acționa ca angajator, părintele beneficiar al serviciilor bonei va avea numeroase obligații pe care, cel mai probabil, nu va vrea să și le asume - de la chestiuni ce țin de dosarul personal cu documente ale fiecărei bone cu care a lucrat, la aspectele de SSM și până la posibilitatea de a fi controlat de inspectorii muncii. 

În realitate, numeroși părinți apelează la serviciile bonelor fără să se complice cu formalitățile legale actuale: bona nu este nici angajata unei companii speciale ce oferă astfel de servicii prin contract, nici nu are o acreditare ea însăși și nu e înregistrată la Registrul Comerțului ca PFA. Munca pe care aceasta o prestează este, de cele mai multe ori, nedeclarată. E suficient să intrăm pe orice forum de discuții între părinți ca să observăm fenomenul, cei mai mulți dintre părinți neștiind că profesia de bonă are o reglementare destul de riguroasă.

Ce prevede programul de guvernare al următorului Executiv?

„Informarea lucrătorilor care acceptă munca nedeclarată cu privire la consecințe,  astfel încât aceștia să conștientizeze beneficiile declarării integrale a veniturilor pe care le vor avea atât în timpul vieții active, cât și la momentul dobândirii calității de pensionar”, scrie în Programul de Guvernare 2021-2024 al PSD, PNL și UDMR, acolo unde se menționează și proiectele privind bonele și munca în gospodărie, menționate mai sus. 

Sute de milioane de lei din amenzile aplicate pentru munca nedeclarată în 2020

În raportul de activitate pe 2020, Inspecția Muncii reiterează că despitarea muncii nedeclarate rămâne unul dintre obiectele principale de activitate ale inspectorilor. „Din totalul acţiunilor de control realizate în anul 2020, în domeniul relaţiilor de muncă, rezultatele acţiunilor de control privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată sunt următoarele:

• 61.230 controale efectuate;
• 3.454 angajatori sancționați;
• 8.133 persoane depistate că desfășoară muncă nedeclarată, din care:
  • 4.987 persoane depistate la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă;
  • 1.489 persoane depistate fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
  • 842 persoane primite la muncă în perioada în care acestea au contractul individual de muncă suspendat;
  • 815 persoane primite la muncă în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial;
• 3.565 sancțiuni aplicate, din care:
  • 2413 sancțiuni aplicate pentru primirea la muncă a persoanelor fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţi;
  • 496 sancțiuni aplicate pentru primirea la muncă a persoanelor fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
  • 300 sancțiuni aplicate pentru primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
  • 356 sancțiuni aplicate pentru primirea la muncă a salariaților în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial;
• 101.880.000 lei valoarea amenzilor aplicate angajatorilor pentru utilizarea muncii nedeclarate, din care:
  • 77.920.000 lei pentru primirea la muncă a persoanelor fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
  • 8.770.000 lei pentru primirea la muncă a persoanelor fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
  • 11.340.000 lei pentru primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
  • 3.850.000 lei pentru primirea la muncă a salariaților în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial;
• 4769 măsuri dispuse ca urmare a neconformităţilor depistate”, arată Inspecția Muncii în raportul său, în cadrul sintezei privind campania de combatere a muncii nedeclarate. 

Comparativ, față de totalul amenzilor pe muncă nedeclarată, totalul celorlalte amenzi aplicate pe alte încălcări ale Codului muncii a fost de 7.567.200 lei.