Zece aspecte importante privind munca nedeclarată și chestiunile tehnice pentru a evita amenzile

1. Codul muncii prevede clar ce reprezintă munca nedeclarată:

• primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității
• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității
• primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat
• primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial

2. Potrivit art. 8 alin (1) din HG nr. 905/2017, „constituie contravenție netransmiterea datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - i) cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu angajatorul în baza unui contract individual de muncă și se sancționează conform art. 260 alin. (1) lit. e¹) din Codul muncii”.

3. Codul muncii definește și mai clar situația în care o persoană prestează o activitate în beneficiul unui angajator, accentuând caracterul imperativ al normei, în sensul că angajatorul este cel care se asigură că și-a executat obligația de a înregistra și transmite datele din contractul de muncă în termenul legal, dar și că nu ar putea primi la muncă salariatul la locul de muncă - „primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;”

• datele de identificare ale angajatorului;

• datele de identificare ale salariatului;

• data încheierii contractului;

• data începerii activității;

• funcția sau ocupația pentru care a fost încheiat contractul;

• tipul contractului de muncă – contract individual de muncă / muncă la domiciliu / telemuncă;

• durata contractului  - determinată / nedeterminată;

• durata timpului de muncă – normă întreagă / timp parțial;

• salariul și elementele constitutive ale acestuia – salariu de bază și, după caz, sporuri, indemnizații sau alte adaosuri la salariu, așa cum sunt prevăzute în contract.

Practic, contractul individual de muncă poate fi încheiat și cu mai multe zile înainte de începerea activității și chiar poate fi înregistrat în registru și transmis, însă activitatea nu ar putea începe dacă datele prevăzute expres de lege nu au fost înregistrate și transmise cu cel puțin o zi înainte.

Dacă netransmiterea în termenul legal a datelor prevăzute de lege de către angajator poate fi sancționată cu avertisment, putem presupune că aceasta ar fi, cel mult, sancțiunea și pentru persoana care prestează muncă nedeclarată.

Practic, pentru a evita astfel de situații, salariații ar trebui să solicite atât înmânarea unui exemplar al contractului de muncă, dacă angajatorul nu și-a îndeplinit această obligație, cât și dovada că datele au fost transmise conform legii.

Fiind o situație în care și salariatul ar putea fi sancționat, salariații încadrați cu timp parțial ar trebui să se asigure și ei că nu depășesc timpul de muncă prevăzut în contract, chiar dacă angajatorul le solicită să presteze în afara programului stabilit.

Inspecția muncii are și o pagină de web care prezintă principalele dezavantaje ale celor care acceptă să presteze muncă nedeclarată, intitulată chiar „Stop muncii la negru”, chiar dacă o sancționează cu avertisment în unele cazuri.

9. Direct afectați sunt și angajatorii de bună-credință care respectă toate dispozițiile legale, aceștia având o concurență neloială în competiția cu cei care, prin eludarea legii au un avantaj de aproximativ 42% din fondul de salarii, deci pot fie să-și reducă cheltuielile cu forța de muncă, fie să ofere salarii nedeclarate care să atragă persoanele care nu-și cunosc drepturile sau riscurile la care se expun.

10. Cu caracter general, prin eradicarea acestui fenomen (munca nedeclarată) sau cel puțin prin diminuarea numărului celor care încalcă dispozițiile legale, pe termen lung taxarea muncii ar putea fi redusă, asigurându-se aceleași venituri la bugetul asigurărilor sociale și de sănătate sau în cazul în care s-ar menține același nivel, serviciile ar putea fi îmbunătățite.

Totodată, putem remarca și faptul că angajatorii pot primi avertisment, cel puțin în cazul în care încheie contractul de muncă în formă scrisă, însă nu îl înregistrează sau nu îl transmit în termenul legal, iar Inspecția Muncii nu a precizat, în răspunsul trimis la solicitarea noastră, motivele care au stat la baza aplicării acestor sancțiuni, deși amenda este stabilită legal pentru fiecare persoană identificată și este una dintre cele mai aspre, respectiv 20.000 de lei. 

Nici criteriile pe baza cărora alți angajatori care, deși au săvârșit aceeași contravenție, au fost sancționați cu amendă, nu au fost precizate, deși solicitarea noastră viza și aceste aspecte. Răspunsul Inspecției este atașat mai jos.