În ce măsură poate fi poprit salariul unui angajat part-time?

Deși recent au fost operate o serie de modificări legate de salariul minim brut în domeniul agroalimentar și majorarea netaxabilă a salariului cu 200 lei, ca referință în privința popririlor salariale trebuie să stea tot salariul de bază minim brut pe țară, care este de 2.550 lei pentru 2022. "Potrivit art. 164 alin (1^2) din Codul muncii, toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de art. 164 alin (1), adică cel general. Codul de procedură civilă face trimitere la salariul minim net pe economie, fără a distinge, iar în lipsa altor precizări și coroborând dispozițiile celor două coduri, concluzia este că legiuitorul a avut în vedere ca reper al nivelului salarial care să asigure mijloacele de existență jumătate din salariul minim net general", a explicat Dan Năstase, consilier juridic specializat pe relații de muncă.

Concret, Codul de procedură civilă prevede că dacă sumele din veniturile din muncă sunt mai mici decât salariul minim net (nu brut) pe economie, pot fi urmărite doar jumătate din ele. 

De exemplu, cum salariul minim brut pe țară este de 2.550 lei, salariul minim net poate fi cuprins între 1.524 lei și 1.640 lei, în funcție de deducerea personală a salariatului. În situația unui salariat part-time care primește un salariu net cuprins în intervalul menționat, poprirea salarială va putea fi instituită doar pentru jumătate din suma pe care o primește în mână.

Însă, dacă salariul net al unui angajat part-time este mai mic decât salariu minim net pe economie, acesta nu va putea face obiectul unei popriri.

Cum trebuie, totuși, procedat în cazul primirii unei înștiințări legate de poprirea unui angajat part-time care are un venit net mai mic decât salariul minim net pe economie, despre care angajatorul are cunoștință că mai are (cel puțin) un alt contract de muncă parțial? 

Așa cum a detaliat Dan Năstase, nici Codul muncii, nici cel de procedură civilă nu fac distincție între un contract de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, singurul reper este al venitului net, care trebuie să fie mai mare decât salariul minim net pe economie. Dacă un angajator primește o scrisoare din partea unui executor despre înființarea popririi pentru un angajat part-time va lua în considerare strict salariul net al acestuia, indiferent dacă știe sau nu despre salariul primit la alte locuri de muncă.

"Din punct de vedere procedural, dacă avem în vedere contracte de muncă încheiate cu mai mulți angajatori, vor fi aplicate dispozițiile privind limita de la care pot fi urmărite veniturile, iar fiecare terț poprit se va raporta la venitul net al salariatului. Curtea Constituțională a analizat o excepție ridicată în acest sens și a decis că nu poate fi admisă, precizând că în cazul în care debitorul urmărit dobândește veniturile din contracte de muncă cu normă parțială la mai mulți angajatori, iar venitul obținut la fiecare angajator în parte nu depășește limita în care acesta poate fi urmărit, este de competența exclusivă a instanței să identifice toate sursele de venit ale debitorului. Astfel, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că instanța este cea care poate să verifice aceste aspecte fie la inspectoratele teritoriale de muncă - în privința naturii juridice a contractelor de muncă încheiate de debitor, fie la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene/de sector ale finanțelor publice - în ceea ce privește cuantumul veniturilor debitorului. Cu alte cuvinte, protecția socială a debitorului se întinde asupra sumelor de bani ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, fără a se distinge în funcție de tipul contractelor individuale de muncă, astfel cum sunt reglementate în Codul muncii, respectiv cu durată determinată sau nedeterminată, prin agent de muncă temporară, cu timp parțial sau prin muncă la domiciliu", a mai spus Dan Năstase.

Reamintim că tichetele de masă, cele cadou și banii de telemuncă nu pot face obiectul unei popriri deoarece sunt sume cu destinație specială, potrivit actelor normative prin care au fost introduse.