Orice liber neplătit al unui salariat cu minimul pe economie duce la plata unor contribuții mai mari pentru pensii și sănătate

OG 16/2022 a stabilit că pentru orice salariat care este plătit cu mai puțin de 2.550 lei brut pe lună contribuțiile la sănătate și pensie să se facă raportându-se la salariul minim brut și nu la salariul pe care îl primește efectiv angajatul, cu unele excepții. Plata diferențelor între contribuțiile raportate la salariul realizat și cel minim brut cade în grija angajatorului.

Această raportare la 2.550 lei este importantă și pentru firmele care au angajați plătiți cu minimul pe economie sau puțin peste, deoarece în cazul unor libere neplătite, venitul realizat scade, iar contribuțiile sociale trebuie să se raporteze la salariul minim brut.

Mihaela Grigore, expert în legislația muncii, membru acreditat al Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii (UNELM), a detaliat, pentru redacția noastră, o serie de situații în care angajatorul va ajunge să plătească în plus pentru contribuțiile sociale ale unui salariat plătit cu minimul pe economie.

În funcție de prevederile din regulamentul intern, există situația învoirilor, care deși sunt absențe motivate, ele nu sunt plătite. De asemenea, pot exista zile libere neplătite pentru diverse ocazii, cum ar fi cursuri în afara celor din programul de formare profesională al angajatorului, explică Mihaela Grigore.

"Mai sunt zilele libere acordate legal, fără plată, sau fără mențiunea expresă că sunt plătite, cum sunt cele pentru donatori sau zilele libere pentru părinți pentru a merge cu copilul la medic. În mare, orice zi liberă neplătită scade salariul realizat al unui salariat care câștigă salariul minim pe economie", subliniază aceasta.

Astfel, angajatorii vor trebui să acorde mai multă atenție liberelor neplătite acordate celor plătiți cu minimul cu economie sau puțin peste deoarece când vor depune declarația 112 vor trebui să calculeze contribuțiile sociale raportându-se la salariul minim brut pe țară și nu la salariul brut pe care l-au plătit acestor angajați.

Reamintim și alte situații în care firmele cu angajați full-time plătiți cu salariul minim brut pot ajunge să achite în plus contribuții sociale:

• când aplică mecanismul Kurzarbeit, deoarece salariul acordat pentru programul de lucru redus și indemnizația aferentă de 75% nu ajung la nivelul de 2.550 lei;
• în cazul absențelor nemotivate, dacă la nivelul firmei nu există prevăzută procedura de suspendare a contractului;
• când aplică o sancțiune disciplinară cu reducere salarială.

Deși nu se aplică în cazul contractelor full-time, merită amintită și o situație legată de salariații part-time care nu e acoperită de excepțiile din OG 16, chiar dacă este vorba de cei cu mai mulți angajatori: salariatul care are două sau chiar mai multe contracte de muncă cu timp parțial, încheiate cu mai multe firme, dar ale cărui venituri salariale însumate nu ating 2.550 lei brut.