Reminder: Clarificare: Obligația de a înregistra contractele de închiriere vizează doar persoanele fizice și doar închirierile ne-turistice

„Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent” este prevederea care a intrat la 1 ianuarie 2023 în Codul fiscal (sunt vizate deopotrivă și contractele în derulare - detalii, aici). 

Obligația de înregistrare a contractelor la Fisc nu vizează închirierile în scop turistic, ele fiind excluse în mod expres, ci pe cele ce presupun cedarea folosinței pe o perioadă mai mare, de peste 30 de zile, unei alte persoane, unei firme ori unui PFA pentru a-și desfășura activitatea. Referitor la obligația de a înregistra contractul, e irelevant cine e locatarul, așadar. 

Anul trecut, un fiscalist ne lămurea situația PFA-urilor care închiriază imobile deținute în proprietate și se punea problema cum sunt încadrate acele venituri. Pentru a răspunde la întrebarea aceasta, spunea fiscalistul, trebuie să lămurim în care patrimoniu se află acel imobil închiriat - cel personal sau cel al afacerii? Dacă închirierea e din patrimoniul personal al persoanei fizice, atunci vorbim de venituri din cedarea folosinței bunurilor; dacă e din patrimoniul afacerii, atunci, așa cum ne arată chiar normele de aplicare ale Codului fiscal, veniturile acelea sunt încadrate, alături de altele, ca venituri ale activității independente. 

În cazul persoanelor juridice, vorbim în mod cert de bunurile deținute de persoana juridică, din patrimoniul său și pe care le închiriază, să zicem, unor persoane fizice. În mod cert, aici vorbim de veniturile afacerii (firma trebuind să fie autorizată oricum și pentru asta -  CAEN 6820), iar nu de cele din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal. Prin urmare, obligația citată mai sus nu vizează persoanele juridice. Și să ne gândim și de ce a venit legiuitorul cu obligația înregistrării din nou, după ce a eliminat-o acum câțiva ani? Pentru „a scoate la suprafață” veniturile din chirii, pe care persoanele fizice care închiriază nu prea au obiceiul să le declare. În schimb, firmele care închiriază spații nu se regăsesc în paradigma aceasta a nedeclarării așa cum se regăsesc persoanele fizice.

De principiu, înregistrarea contractelor de închiriere la Fisc este preferabilă pentru că oferă caracterul de titlu executoriu acelui contract, conform Codului civil - utilă în privința chiriașilor rău-platnici, a celor care întârzie cu plata chiriilor etc.