Declarația unică: Din 2025, începerea obținerii veniturilor din chirii se anunță direct în anul următor

Un prim aspect important de precizat este acela că, în conformitate cu prevederile art. I pct. 11 și art. II din OUG nr. 128/2024, se abrogă prevederile art. 120 (Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate) şi art. 120^1 (Determinarea şi plata impozitului pe venitul anual estimat) din Codul fiscal, aceste reglementări intrând în vigoare la data de 1 ianuarie 2025.

În consecință, important de reamintit este faptul că dispozițiile art. 120 alin. (6) din Codul fiscal, în vigoare până la data de 31 decembrie 2024, reglementează că, până la veniturile din cedarea folosinței bunurilor aferente anului 2024, termenul de depunere a declarației unice (formularul 212), în cazul contribuabililor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal (altele decât veniturile din arendare, din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, precum şi din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal plătite de persoane juridice sau alte entităţi, care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, pentru care impunerea este finală), este de 30 de zile de la încheierea contractului între părţi.

Un alt aspect important de menționat este faptul că, potrivit dispozițiilor art. I pct. 12 din OUG nr. 128/2024, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se modifică reglementările art. 122 din Codul fiscal, aceste prevederi aducând schimbări asupra termenelor de depunere.

În acest sens, declaraţia unică se completează şi se depune la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, inclusiv în cazul începerii obținerii de venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal (altele decât veniturile din arendare şi din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, pentru care impunerea este finală).