Exclusiv: Cea mai dură sancțiune pentru munca la negru sau la gri nu se aplică nici azi, la cinci ani de la adoptare. Explicațiile Inspecției Muncii

În august 2017, Guvernul a modificat Codul muncii, a definit munca nedeclarată și situațiile care reprezintă muncă nedeclarată, a venit cu amenzi uriașe comparativ cu ce se aplica anterior și a mai venit, teoretic, cu o sancțiune ultimă pentru angajatorii care persistă în utilizarea muncii la negru sau la gri - sancțiunea aceasta de ultim nivel prespune că firmelor care folosesc salariați la negru să le poată fi suspendată activitatea prin decizie a inspectorilor de muncă. 

Pentru operaționalizarea acestei sancțiuni era nevoie de o procedură elaborată de reprezentanții Inspecției Muncii sub forma unui ordin care să fie aprobat de Ministerul Muncii și publicat în Monitorul Oficial. La solicitarea avocatnet.ro, Dantes Nicolae Bratu, inspectorul general al Inspecției Muncii, ne-a spus în 2018 că procedura încă este în lucru.

Patru ani mai târziu de la acea solicitare și cinci de la adoptarea modificărilor ce privesc munca la negru, asistând la sublinierile repetate potrivit cărora munca nedeclarată reprezintă cam principala problemă în piața muncii din România, dar și în contextul în care Guvernul ne transmite că preferă aplicarea unei măsuri precum suprataxarea contractelor part-time sub minimul pe economie pentru a reduce din fenomenul muncii la gri, ne întrebăm de ce această sancțiune de ultim rang, respectiv suspendarea activității firmelor care persistă în paradigma muncii nedeclarate, nu a fost nici până acum operaționalizată. Iar inspectorul general Dantes ne-a explicat, într-un răspuns atașat mai jos, că Inspecția Muncii a elaborat un proiect de procedură privind sistarea activității, dar că, din cauza contextului generat de pandemia COVID-19, măsura nu ar fi tocmai potrivită: „trebuie analizată și în funcție de dinamica relațiilor dintre angajați și angajatori în pandemie, cât și prin consecințele economice, care și-au lăsat amprenta asupra pieței muncii în România”.

Consecințele muncii nedeclarate, ne spune inspectorul general, nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și faptul că privează statul de venituri și afectează sistemul de protecție socială.

„Prin acțiunile de conștientizare desfășurate de Inspecția Muncii privind dezavantajele utilizării muncii nedeclarate, dar și măsurile coercitive adoptate prin lege constituie în contextul actual un pas importat în lupta cu acest fenomen”, conchide Dantes Nicolae Bratu în răspunsul pentru redacția avocatnet.ro.