Pe lângă salariul de bază, prin negociere colectivă sau individuală, se pot acorda angajatului și alte așa-zis elemente constitutive ale venitului său, unele având chiar un regim fiscal diferit, cum ar fi tichetele de masă, însă acestea pot fi avute în vedere exclusiv la locul de muncă pe care salariatul îl consideră „de bază”, adică acolo unde el consideră că are funcția de bază.
Sintagma „funcția de bază” trebuie interpretată coroborând dispozițiile Legii nr. 165/2018 cu cele ale HG nr. 1045/2018 (normele de aplicare ale legii) și cu cele ale Codului fiscal, ținând cont de faptul că în cazul tichetelor de masă discutăm despre o excepție în privința contribuțiilor datorate de către salariat.
Astfel, art. 10 alin (4) din HG 1045/2018 se referă atât la salariații cu timp parțial, cât și la cei care au încheiate contracte individuale de muncă cu mai mulți angajatori, precizând că tichetele de masă pot fi obținute la un singur angajator, cel la care își au funcția de bază.
În același timp, pentru că în discuție este o facilitate fiscală, legiuitorul a prevăzut și soluția în cazul în care nu există o dispoziție clară privind alegerea funcției de bază, iar „în cazul în care nu se poate stabili funcția de bază, beneficiarul biletelor de valoare alege, în scris, angajatorul care îi va acorda biletele de valoare, având obligația de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, și către ceilalți angajatori opțiunea realizată.”
Codul fiscal are, la rândul său (art. 7 pct. 3), o definiție a activității dependente la funcția de bază, respectiv „orice activitate desfășurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcție de bază de către angajat”, dar și obligația salariatului de a declara „numai angajatorului ales că locul respectiv este locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază”.
Observăm că atât angajatorul la care salariatul consideră că are funcția de bază trebuie anunțat în scris, cât și ceilalți angajatori, de unde nu va beneficia de tichete de masă, vor fi anunțați, iar pentru cei din urmă există și un termen de cel mult 10 zile lucrătoare din momentul alegerii, în scris, a angajatorului care va acorda aceste tichete.
Discutăm astfel de două obligații ale salariatului prevăzute de două acte normative, Codul fiscal și HG 1045/2018, dar și de o situație care reprezintă, de fapt, o excepție în privința dreptului salariatului de a munci pentru mai mulți angajatori, fără a avea obligația de a declara acest lucru, însă este vorba despre anumite facilități fiscale. Cu alte cuvinte, nimeni nu-i interzice să muncească la mai mulți angajatori, dar nu poate primi tichete de masă, cu tot cu regimul lor fiscal preferențial, la toți acei angajatori, ci doar la unul. Acolo unde are funcția de bază.
Declarații false și suportarea unor diferențe de taxe salariale
Încălcarea unor obligații poate conduce, în mod evident, la eventuale sancțiuni, iar aici avem în vedere două, cele principale.
Prima, pentru că discutăm despre anunțarea în scris, poate fi cea prevăzută pentru falsul în înscrisuri sub semnătură privată și uzul de fals și o regăsim în Codul penal.
A doua, pentru că este în discuție exceptarea de la plata contribuțiilor sociale, poate fi reconsiderarea tichetelor de masă, obținute fără respectarea dispozițiilor legale, ca fiind venituri de natură salarială și impunerea plății contribuțiilor corespunzătoare pentru acestea din momentul obținerii lor și plata penalităților și dobânzilor corespunzătoare, deci se poate ajunge la o sumă mult mai mare de plată.
Practic, angajatorii vor lua în calcul exclusiv înscrisul transmis de către salariat, iar în cazul în care acesta atestă fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a omis cu știință să insereze unele date sau împrejurări, angajatul este singurul răspunzător.
Comentarii articol (5)