ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Angajatorul modifică evidența timpului de muncă și-i obligă și pe angajați să semneze pentru când nu vin la lucru

Un angajat prestează prea multă muncă suplimentară în ultima lună din an. Pentru a păstra o aparență de așa-zisă legalitate, angajatorul decide să șteargă orele suplimentare din condică, cu tot cu semnăturile aferente, urmând să-i pretindă angajatului, atunci când va avea liberele compensatorii, să semneze ca și cum s-ar fi prezentat la muncă. Cam așa se descrie o situație care are nu doar un aer absurd și abuziv, ci și vădit infracțional. Citește articolul

ACCES GRATUIT

La ce riscuri se expune un angajat care declară funcția de bază la doi sau mai mulți angajatori, ca să primească tichete de masă

Angajații au dreptul să lucreze la mai mulți angajatori, dar nu au dreptul să primească anumite avantaje și colo, și colo. Exemplul cel mai bun: tichetele de masă. Dacă angajatul, chiar cu bună-știință, declară și la un angajator, și la altul că are funcția de bază acolo, primind astfel din două părți tichete de masă, se expune la două tipuri de riscuri. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Cei care folosesc acte false de vaccinare COVID-19, testare sau vindecare riscă închisoare până la 3 ani

Adeverințele false de vaccinare, de trecere prin boală sau certificate digitale COVID-19 care nu sunt autentice le pot aduce celor care le folosesc un dosar penal și chiar o pedeapsă cu închisoare de până la trei ani, pe lângă instituirea carantinei când intră pe teritoriul României, dacă se întorc din țări aflate în zona galbenă sau roșie. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a atras atenția joi că au fost deschise aproximativ 200 de dosare penale, în care sunt cercetate 400 de persoane, pentru infracțiunea de fals și uz de fals. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cei care folosesc acte false pentru a obține indemnizația de creștere a copilului riscă să ajungă la închisoare

Persoanele care încearcă să obțină, în mod fraudulos, indemnizația de creștere a copilului riscă să răspundă penal. Discutăm, aici, de mai multe infracțiuni, cum sunt falsul, uzul de fals, înșelăciunea sau chiar constituirea unui grup infracțional organizat, dacă trei sau mai multe persoane acționează într-un mod coordonat, pentru comiterea unor asemenea infracțiuni. Aceasta a fost situația cu o grupare vizată de autoritățile din Călărași, gruparea respectivă cauzând prejudicii de peste 8.000.000 lei, după ce ar fi folosit acte false pentru a obține, în mod fraudulos, indemnizația pentru creșterea copilului. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Actele "de mână": Ce sunt, la ce ne ajută și cum diferă de actele autentice

Actele sub semnătură privată, fie că sunt scrise de mână sau redactate la calculator, sunt cele pe care le facem fără să ne complicăm cu anumite formalități, precum autentificarea la notar. Acestea sunt acte care ne permit să închiriem lucruri, să vindem, să dăm cu împrumut bani sau alte bunuri, să punem pe cineva să ne reprezinte interesele ori prin care ne scriem ultimele dorințe. Practic, printr-un act sub semnătură privată putem să punem în scris multe lucruri care să producă în mod valabil efecte juridice. Față de actele autentice, puterea doveditoare a acestor înscrisuri nu este la fel de mare, iar raportat la terți, actul de mână este un fapt, iar nu un act. Legea penală îi sancționează însă și pe cei care falsifică acte oficiale și pe cei care falsifică și folosește un act sub semnătură privată. Citește articolul