Fost ministru al Energiei: Dezvoltarea rețelei de gaze la sate ar fi „cea mai mare greșeală strategică a României”. Care e explicația

Fost ministru al Energiei: Dezvoltarea rețelei de gaze la sate ar fi „cea mai mare greșeală strategică a României”. Care e explicația

Investiţiile în dezvoltarea reţelei de gaze în mediul rural ar fi „cea mai mare greşeală strategică sau una dintre cele mai mari greşeli strategice pe care o poate face România”, pentru că ar adânci dependenţa de importuri, iar oamenii nu-şi pot permite schimbarea tuturor echipamentelor din casă, a declarat marţi fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, membru în board-ul Instituţiei Europene responsabile de Inovare şi Tehnologie (EIT).

„Suntem mult prea săraci să facem două tranziţii energetice, să ne permitem două tranziţii energetice. Cea mai mare greşeală pe care o putem face acum este să investim sute de milioane de euro într-o tranziţie în mediul rural care va genera peste câţiva ani o altă tranziţie.

Nu este niciun dubiu, gazul este un combustibil poluant. Noi să investim acum sute de milioane în reţele de gaze în loc să investim în reţele de energie electrică este, din punctul meu de vedere, cea mai mare greşeală strategică sau una dintre cele mai mari greşeli strategice pe care o poate face România, mai ales în acest moment, în contextul cu Rusia şi când regiunea noastră depinde foarte mult de gaz natural”, a spus Nicolescu, citat de Agerpres, în cadrul unei dezbateri organizate de Expert Forum şi Greenpeace.

Parlamentul European a votat pentru aderarea României la Schengen

Într-o rezoluție adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.

Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

ROBOR și-a reluat creșterea și atinge 8,18% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut marţi la 8,18% pe an, de la 8,17% pe an, luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. A urmat o creștere continuă timp de 8 luni, indicele atingând în prima parte a lunii august valoarea de 8,14% - maximul ultimilor 12 ani. Atunci, mesajul transmis de guvernatorul BNR a oprit creșterea indicelui și a declanșat o scădere lentă, însoțită de perioade lungi de stagnare. ROBOR la 3 luni a petrecut aproximativ 8 săptămâni în intervalul 7,90-8%.

Majorarea dobânzii de referință de către BNR, în data de 5 octombrie, de la 5,50% la 6,25%, a declanșat o nouă creștere a ROBOR. În data de 5 octombrie, indicele era la valoarea de 7,92%, apoi au urmat creșteri zilnice.