Pentru obținerea indemnizației de CCC nu este necesară plata contribuției de sănătate (CASS), însă dacă PFA-ul dorește să primească indemnizație de concediu medical de sarcina și lăuzie, va trebui să plătească CASS-ul corespunzător veniturilor sale și să încheie cu casa de asigurări de sănătate, unde este luată în evidență, un contract de asigurare pentru concedii și indemnizații. Mai multe detalii în acest articol.
PFA-urile trebuie să își suspende activitatea prin declarația unică depusă la ANAF pentru a intra în CCC și să depună la dosarul ce se depune la agențiile de plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, acest document, alături de rezoluția primită de la Oficiul Național pentru Registrul Comerțului privind suspendarea activității.
În plus, dosarul trebuie să mai conțină şi adeverinţa eliberată de Fisc cu veniturile aferente anului anterior naşterii copilului şi cea cu veniturile estimate, pentru anul naşterii copilului, alături de două declaraţii unice - cea pentru veniturile obţinute în anul anterior naşterii copilului şi cea aferentă anului naşterii copilului.
Un alt document ce trebuie să se regăsească în dosar este declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului prin care se obligă ca, în anul următor primirii indemnizaţiei, să prezinte agenţiei de plăţi şi indemnizaţii sociale de care aparţine dovada privind veniturile efectiv realizate pentru anul naşterii copilului eliberată de Fisc. Această adeverinţă se eliberează de către Fisc după depunerea declaraţiei unice pentru anul naşterii copilului.
Documentele de mai sus sunt necesare pe lângă cele care se cer fiecărui beneficiar, indiferent de sursa veniturilor, respectiv:
- cererea-tip pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului;
- actele de identitate ale părinţilor copilului;
- certificatul de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul;
- certificatele de naştere pentru toţi copiii născuţi după anul 2010;
- certificatul de căsătorie sau livretul de familie;
- declaraţia părintelui care va beneficia de CCC;
- declaraţia celuilalt părinte;
- extras de cont pentru persoanele care solicită plata indemnizaţiei prin transfer bancar (titularul extrasului de cont trebuie să fie acelaşi cu titularul dosarului).
Pe perioada CCC-ului, orice beneficiar poate obține venituri anuale nete de 6.570 lei din altă sursă decât cea pe baza căreia a solicitat indemnizația și a cărei activitate a suspendat-o. Totuși, dacă veniturile din PFA ale persoanei care a intrat în CCC erau mai mici de 6.570 lei pe an, reactivarea acestei activități va duce la pierderea dreptului de a primi indemnizația de creștere.
"O persoană care are un PFA și care își suspendă activitatea pentru a beneficia de concediul pentru creșterea copilului nu poate reactiva PFA-ul după intrarea în plată a indemnizației, activitatea care a stat la baza acordării dreptului trebuind să rămână suspendată. Art. 16 alin (3) lit c) din OUG 111/2010 permite, pe perioada concediului, realizarea de venituri din alte activități decât cea care a fost suspendată", ne-a răspuns recent ANPIS.
Asta înseamnă că dacă PFA-ul dorește pe durata CCC-ului să aibă și alte venituri pe lângă indemnizația de creștere trebuie să se încadreze în limita anuală de cinci indemnizații minime, respectiv 6.570 lei, și să le primească pe baza unei alte activități aducătoare de venit, cum ar fi, de exemplu, un contract de muncă part-time sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Pe de altă parte, un PFA care are și un contract individual de muncă (CIM) poate solicita intrarea în CCC dacă suspendă cel puțin una dintre activități, după cum ne-au confirmat reprezentanții ANPIS.
Când va rămâne cu o activitate în derulare, indiferent că este vorba de CIM sau PFA, persoana aflată în CCC trebuie să se încadreze în limita veniturilor nete de 6.570 lei pe an, ceea ce înseamnă circa 547 lei net pe lună. Totuși, veniturile nu trebuie să provină din activitatea care a fost suspendată în vederea acordării concediului și a indemnizației.
Dacă veniturile primite în timpul CCC-ului depășesc limite menționate, agențiile de plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, care acordă indemnizația, nu vor mai vira banii și, în caz că situația este descoperită târziu, va cere returnarea banilor primiți necuvenit.