„Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de unităţi, la nivel de grupuri de unităţi la nivel de sectoare de negociere colectivă și la nivel național”, stabilește Legea nr. 367/2022, în vigoare din 25 decembrie.
Din 2011, de când a venit vechea Lege a dialogului social, nu mai există contract colectiv de muncă unic la nivel național, nemaiexistând nicio referire la posibilitatea negocierii unuia în conținutul acestei legi.
În conținutul noii legi însă contractul colectiv de muncă la nivel național redobândește o reglementare. Chiar și așa, apreciază specialiștii, va fi destul de dificilă încheierea unuia. Însă vom avea, cu siguranță, noi contracte pe sectoarele de activitate (pe care Guvernul le redefinește printr-un proiect de HG), iar noua lege reglementează și negocierile la nivel de grup de unități.
Noua lege stabilește că „contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național nu poate include clauze referitoare la nivelul salariului minim brut garantat în plată, care este stabilit prin hotărâre a Guvernului”, dar va putea cuprinde coeficienți minim de ierarhizare salarială, pe standarde ocupaționale. În documentul de la deputați unde a apărut amendamentul acesta privind excluderea clauzelor legate de nivelul salariului minim scrie doar că „prevederea e necesară”, fără explicații suplimentare.
La ora actuală, în România există nu doar un nivel al salariului minim. Avem, în primul rând, salariul minim brut garantat în plată care e stabilit prin hotărâre de Gvuvern, în fiecare an, a cărui valoare e acum de 2.550 de lei, iar care la anul va ajunge la 3.000 de lei.. De la anul, pentru sectorul construcțiilor avem un nou nivel „special” - de 4.000 de lei.
În orice caz, nici odată cu venirea noii legi a dialogului social, valoarea salariului minim brut garantat în plată nu va putea fi stabilită ori dictată printr-un contract colectiv de muncă la nivel național. Precizarea citată mai sus, din noua lege, este destul de clară în acest sens.
Directiva UE privind salariile minime
La nivel european, 2022 a adus, în toamnă, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, o nouă directivă care impune o direcție de reglementare a salariilor minime în statele membre UE: Directiva UE nr. 2.041/2022, pe care va trebui să o transpunem până pe 15 noiembrie 2024. Noua directivă ne definește salariul minim în felul următor:
|
Ca atare, directiva ne spune că dacă ar exista convenții colective, adică, mai exact, dacă ar exista un contract colectiv de muncă la nivel național care să stabilească un nivel salarial pe care statul îl consideră ca având aplicabilitate generală, atunci acesta ar deveni minimul la nivel național.
Directiva, de altfel, vizează promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariului minim și impune statelor UE să promoveze consolidarea și creșterea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective pentru stabilirea salariilor, în special la nivel sectorial sau intersectorial, să încurajeze negocierile și nu numai.
„În plus, fiecare stat membru în care rata de acoperire a negocierilor colective este sub pragul de 80 % creează un cadru de condiții favorabile negocierilor colective, fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia. Un astfel de stat membru stabilește și un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective. Statul membru stabilește un astfel de plan de acțiune după consultarea partenerilor sociali sau prin acord cu aceștia sau, ca urmare a unei solicitări comune a partenerilor sociali, cu respectarea acordului dintre aceștia. Planul de acțiune stabilește un calendar clar și măsuri concrete pentru a crește progresiv rata de acoperire a negocierilor colective, cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali. Statul membru revizuiește planul de acțiune periodic și îl actualizează dacă este necesar. În cazul în care un stat membru își actualizează planul de acțiune, o face după consultarea partenerilor sociali sau prin acord cu aceștia, sau ca urmare a unei solicitări comune a partenerilor sociali, cu respectarea acordului dintre aceștia. În orice caz, un astfel de plan de acțiune este revizuit cel puțin o dată la cinci ani. Planul de acțiune și orice actualizare a acestuia sunt făcute publice și notificate Comisiei”, mai prevede directiva.
Când salariul minim legal e fixat de stat, directiva vine să stabilească o serie de criterii minimale care trebuie să stea la baza unui salari minim adecvat:
- puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul hranei, cheltuielile pentru îmbrăcăminte și cele pentru locuință, precum și, eventual, nevoia de a participa la activități culturale, educaționale și sociale;
- nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
- rata de creștere a salariilor;
- nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
În orice caz, salariile minime legale vor trebui majorate periodic și în timp util, cel puțin o dată la doi ani, statele putând folosi, în plus, un mecanism automat de ajustare a indexării salariilor minime legale.
„Statele membre folosesc valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale. În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național”, mai prevede directiva.
Ca să ne facem o idee, salariul mediu brut calculat de Institutul Național de Statistică pentru luna iunie 2022 e de 6.413 lei, iar salariul median brut este de aproximativ 3.500 de lei, conform unor grafice publicate de cei de la CursDeGuvernare, pe baza datelor furnizate de autorități. Actualul salariu minim stabilit prin hotărâre de Guvern e departe însă de acest grad de adecvare de care vorbește directiva. Din calcule lipsesc însă anumite salarii ale bugetarilor - cele ale magistraților, de exemplu - pentru că ele nu apar în Revisal.