Beneficiul celor 200 de lei netaxabili la salariul minim: Cum se compară nouă măsură cu cea care s-a aplicat lunile acestea

Încercările statului de a atenua șocul inflației de peste 15% din 2022 prin excluderea din baza de calcul a contribuțiilor și impozitului pe venit pentru o sumă fixă de 200 de lei nu și-au atins scopul, numărul beneficiarilor fiind sub așteptări, deși numărul celor care s-ar fi calificat pentru accesarea acestei facilități a fost nu mare, ci foarte mare (aprox. 1.3 milioane de salariați). Vorbim, mai precis, de măsura dată vara asta prin OUG nr. 67/2022, care s-a aplicat în toată perioada iunie - decembrie 2022.

Practic, statul s-a bazat prea mult pe „conformarea din principiu” și a stabilit că cei 200 de lei ar putea fi acordați, din inițiativa angajatorului, deci nu potrivit principiilor Codului muncii, adică pe baza unei negocieri - ceea ce, în practică, nu prea s-a concretizat.

Astfel, cei mai mulți salariați care aveau salariul minim la 1 iunie (2.550 de lei) au rămas cu venitul brut tot acolo, însă nedreptățiți au fost cei care aveau între 2.551 de lei și aproximativ 2.900 de lei, ei beneficiind de un salariu net cel mult egal cu cei care, deși aveau salariul minim, adică mai mic ca ei, prin adăugarea celor 200 de lei fără taxe primeau un net majorat.

De curând, Guvernul a mai dat un astfel de mecanism de netaxare pentru aceeași sumă de 200 de lei, care se va aplica în tot anul 2023. Dar avem ceva diferențe între cele două:

Față de vechiul mecanism, cel care încă se aplică până la final de an, nu mai avem acum o decizie arbitrară a angajatorului care, până acum, putea decide dacă acordă sau nu cei 200 de lei.

Includerea în salariul minim a celor 200 de lei este, cel mai probabil, prima etapă a introducerii taxării/impozitării progresive, însă devine mai mult un „început cu stângul”.

Ca atare însă, măsura descurajează creșterea salariilor prin negociere (colectivă sau individuală) și creșterea salariilor în general.

Asta dacă luăm în calcul că beneficiază și în 2022 de cei 200 de lei fără taxe, iar dacă nu, atunci creșterea acoperă, poate, și depășește inflația.

În cazul celor care au în prezent între 3.001 și 3.150 de lei brut, nu numai că angajatorul nu este obligat să le majoreze salariul, majorarea fiind posibilă exclusiv prin negociere, ci puterea lor de cumpărare se diminuează cu peste 15% (rata inflației pentru 2022) și sunt egalați la net de cei care aveau (și vor avea și în 2023) salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Tot în analiza noii măsuri trebui spus că limitează posibilitatea efectuării numărului maxim de ore suplimentare în cazul în care acestea ar fi plătite prin acordarea sporului de cel puțin 75%. Dacă luăm în calcul cei 18,145 lei/oră la care aplicăm sporul de 75%, o oră suplimentară va valora cel puțin 31,753 lei, iar la limita maximă lunară de ore suplimentare (32) se depășește plafonul de 4.000 de lei și salariul net scade cu aproximativ 85 de lei.

Alte dezavantaje ale măsurii ar fi că:

1. Limitează negociere și acordarea celorlalte elemente constitutive ale salariului (sporuri, indemnizații și alte adaosuri) care, combinate cu o eventuală muncă suplimentară, conduc la același rezultat, depășirea plafonului.
2. Descurajează orice inițiativă de calificare profesională pentru a depăși salariul minim brut pe țară, pentru orice leu în plus la brut înseamnă mult mai mulți lei în minus în buzunar.
3. Va crește numărul contractelor cu salariul de bază la nivelul celui minim și se va ajunge, cel mai probabil, la peste 45%.
4. Salarizarea bazată pe principii rezonabile, nivel de studii/calificare, vechime în muncă/specialitate, complexitatea activității și valoarea muncii fiecărui salariat în cadrul organizației rămâne tot un obiectiv fără șanse.
5. Poate conduce, indirect, la creșterea muncii subdeclarate care, deși este incriminată de Codul muncii și sancțiunea prevăzută nu este deloc mică, rămâne în continuare greu de depistat și de probat.

Este adevărat că găsirea unei soluții optime a fost, este și, cel mai probabil, va rămâne o provocare, însă un prim pas ar fi fost scutirea sumei de 200 de lei pentru toți salariații (eventual cu stabilirea unui prag cel puțin egal cu nivelul salariului mediu brut), astfel încât măsura să fie cu adevărat utilă pentru lucrători și să nu discrimineze, chiar prin lege, o mare parte dintre aceștia.

Am amintit salariul mediu brut din două motive, primul fiind că nivelul său va crește, potrivit estimărilor bazate pe nivelul salariului minim din 2023, iar al doilea pentru că, la fel de probabil, impactul pierderii unei sume de aproximativ 90-100 de lei dintr-un salariu net de peste 4.500 de lei nu se compară cu cel resimțit în cazul unui net de două ori mai mic.

Cu părți bune și rele, măsura nu ajută statul român în privința punerii în aplicare a Directivei 2.041/2022 privind salariile minime în UE, ci chiar o îngreunează, fiind posibilă și afectarea negocierii unui posibil viitor contract colectiv de muncă la nivel național.