Pornind de la unele informații apărute în spațiul public, fie sub forma unor materiale publicate pe pagini de web, acestea fiind ulterior distribuite pe rețele sociale, fie sub forma unor comentarii de pe rețelele sociale ori la materialele publicate pe acest subiect, prin care se milita pentru întocmirea deciziilor colective pentru majorarea salariilor ca urmare a creșterii salariului minim prin hotărâre de Guvern, fiind invocate și puncte de vedere ale unor inspectorate teritoriale de muncă, am solicitat acestor inspectorate un punct de vedere.
Pentru corecta și completa informare a cititorilor, voi preciza atât inspectoratele teritoriale de muncă indicate în sursele web care m-au dus la această „investigație”, cât și în comentariile care par să confirme aceste informații.
În același timp, în urma publicării acestui articol, în cadrul unui comentariu, o cititoare ne semnala faptul că „ITM-urile agreau si varianta deciziilor colective”, confirmând într-o oarecare măsură o „trecere cu vederea” a unor situații care pot conduce la încălcarea unor dispoziții legale.
Cele trei inspectorate teritoriale de muncă din această discuție sunt ITM Constanța, ITM Caraș-Severin și ITM Prahova, iar până la data apariției acestui material le-am solicitat un punct de vedere. Până la data de 22.12.2022, ITM Prahova și ITM Constanța au răspuns solicitării, însă nu și ITM Caraș-Severin.
ITM Constanța nici nu a confirmat, nici nu infirmat că ar accepta o decizie colectivă privind modificarea unui element esențial al contractului individual de muncă (salariul) și nici nu a răspuns concret la întrebările adresate.
De vină este, probabil, volumul semnificativ de muncă specific finalului de an, însă faptul că face trimitere la „informarea salariaților asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă (...)” poate conduce la concluzia că nu ar sancționa o eventuală decizie colectivă, chiar dacă în momentul comunicării ei s-ar încălca dispozițiile privind protecția datelor cu caracter personal, considerând că verificarea acestora sunt de competența altei instituții. O decizie colectivă la care e anexată lista tuturor celor care sunt plătiți cu salariul minim înseamnă că, rând pe rând, toți cei care vin să o semneze văd care sunt ceilalți angajați care câștigă la fel (sau e prilejul să afle care alți angajați nu sunt la același nivel salarial). Reamintim, în acest context, că salariul intră în categoria datelor personale.
Așa cum precizam, în aceeași zi (22.12.2022) ITM Prahova, fiind cel mai probabil citat din eroare în materialul de la care am pornit în investigația asta, ne-a comunicat faptul că „nu a achiesat la opiniile potrivit cărora ar fi posibilă emiterea unei decizii colective”, precizând că un „contract individual de muncă este bilateral, părțile fiind angajatorul și salariatul, nu angajatorul și salariații”.
În privința protecției datelor cu caracter personal, deși nu a precizat dacă inspectorii de muncă dispun măsuri de remediere a deficiențelor în cazul în care, cu ocazia verificărilor efectuate, constată încălcarea dispozițiilor legale, a precizat procedura pe care o aplică în cazul sesizărilor, respectiv redirecționarea, în termenul legal (cel mult 5 zile de la înregistrare), către Autoritatea Națională de Supraveghere a datelor cu caracter Personal.
Notă: În cazul în care ITM Caraș-Severin va răspunde solicitării transmise, vom reveni cu informațiile comunicate printr-o actualizare la acest material.
Concluzia este că, cel puțin în cazul angajatorilor din județul Prahova, modificarea salariilor ca urmare a majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată nu se poate face prin decizii colective, aceasta fiind și interpretarea actelor normative incidente.
Într-adevăr, prima lună a fiecărui an este o perioadă încărcată pentru orice profesionist din cadrul departamentelor, interne sau externe, de resurse umane, însă volumul semnificativ al documentelor pe care trebuie să le întocmească (în luna ianuarie 2023 vor fi aproximativ 2,2 mil, de contracte afectate), să le înregistreze și ulterior să le transmită, nu poate justifica nerespectarea dispozițiilor legale.
A doua concluzie este că, din păcate, la nivelul Inspecției Muncii nu există o interpretare unitară a dispozițiilor legale în materie, ceea ce conduce, în final, la inducerea în eroare a celor care activează în domeniul resurselor umane și chiar la sancțiuni care ar putea fi evitate prin aplicarea legii atât în litera, cât și în spiritul ei.
______________________________________
Notă: Pentru că nu ne dorim să punem într-o lumină proastă niciun site sau nicio persoană anume de pe grupurile de profil din social media, am preferat să nu atașăm acestui material capturi de ecran cu materialul de la care am pornit sau cu comentariile celor care se refereau la practicile diverselor inspectorate teritoriale de muncă din țară.