Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la minimul ultimelor aproape 6 luni

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la minimul ultimelor aproape 6 luni

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 7,15% pe an, de la 7,17% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). 

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. 

Pe 18 iulie 2022, ROBOR la 3 luni era de 7,14% iar pe 19 iulie urca la 7,16%, actualul nivel fiind la minimul ultimelor aproape șase luni. 

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la nivelul de 7,50% pe an, de la 7,52%, în timp ce ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,87% pe an, de la 7,88% pe an în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Încălzirea şi răcirea din surse regenerabile cresc gradual în UE. România, peste media europeană (Eurostat)

Consumul final brut de energie regenerabilă pentru încălzire şi răcire în Uniunea Europeană a crescut gradual în ultimii ani, în principal ca urmare a contribuţiei pompelor de căldură şi biomasei, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat. 

Energia pentru încălzire şi răcire reprezintă aproape 50% din totalul consumului final brut de energie în Uniunea Europeană.

Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut pentru încălzire şi răcire a fost de 22,9% în 2021, în scădere cu 0,1 puncte procentuale (pp), de la 23%, în 2020, potrivit datelor Eurostat, consultate de Agerpres. 

Acest trend ușor descendent s-a datorat creșterii consumului brut al tuturor carburanţilor, în principal în urma redresării economiei după restricţiile impuse în pandemie.

Totuși, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut pentru încălzire şi răcire este aproape dublă faţă de valoarea din 2004 (11,7%). Evoluţiile din sectorul industrial, din servicii şi din gospodării (inclusiv electrificarea încălzirii prin folosirea pompelor de căldură) a contribuit la creşterea energiei regenerabile pentru încălzire şi răcire.

În rândul statelor membre UE, în 2021 pe primul loc este Suedia, cu peste două treimi (68,6%) din energia folosită pentru încălzire şi răcire provenind din surse regenerabile (mai ales pompe de căldură şi biomasă).

Băncile europene au revenit la nivelul profiturilor ridicate de dinaintea crizei din 2007 (Bloomberg)

Băncile europene se bucură de cele mai ridicate profituri de dinainte de criza financiară globală din 2007, beneficiind de pe urma majorărilor fără precedent de dobânzi, care au dus la creşterea veniturilor din creditare, se arată într-o analiză Bloomberg, citată de Agerpres. 

Zece din cele mai mari bănci ale regiunii au raportat până acum majorarea veniturilor nete din creditare în 2022 cu 16%, la nivelul record de 120,8 miliarde de euro, alimentând cele mai ridicate profituri ale lor din 2007. 

La prima vedere, băncile europene traversează o perioadă fastă: înăsprirea politicii monetare, menită să ţină sub control inflaţia, le permite să obţină mai mulţi bani de pe urma creditării, transmiţând în acelaşi timp doar o mică parte din majorările de dobânzi către depozite. Diferenţa dintre cele două este cunoscută ca venitul net din dobânzi, şi este în creştere. Totuşi, în acelaşi timp, ratele mai ridicate ale dobânzilor afectează companiile şi clienţii de retail.

Aceste evoluţii evidenţiază perspectiva intrării în incapacitate de plată a multor firme şi o retragere a celor care fac împrumuturi masive, ceea ce ar putea afecta în viitor bilanţurile băncilor. 

"După mulţi ani de scăderi ale veniturilor, băncile au revenit pe creştere. Aceste evoluţii ar urma să continue anul acesta în zona euro, dar nu vor dura la nesfârşit. Dacă dobânzile cresc la un nivel ridicat, se va opri majorarea veniturilor deoarece reevaluarea se apropie de final sau vom vedea alte efecte negative, cum ar fi depozite mult mai scumpe", a explicat Francois Lavier, de la firma Lazard Freres Gestion din Paris.