avocatnet.ro 
Unul dintre subiectele mult discutate în companii la începutul acestui an a fost decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-392/21 (care a plecat chiar de la o speță din România) prin care CJUE a explicat că dispozitivele de corecție speciale din HG nr. 1028/2006 se referă și la ochelarii care vizează în mod specific corectarea și prevenirea dificultăților vizuale care au legătură cu o activitate ce implică un echipament cu monitor.
De atunci, am încercat să vedem care e optica fiscală în cazul acestor dispozitive și de ce inspectorii au procedat uneori la reîncadrarea acestor cheltuieli, cum ne dăm seama dacă trebuie sau nu să suportăm costurile ochelarilor pentru angajați și despre cât de utilă ar fi o politică internă privind decontările în acest caz.
Subiectul în sine, înainte de orice discuție fiscală, este unul ce ține de zona de SSM. Prin urmare, discuția despre ochelari trebuie începută de fiecare angajator cu specialistul SSM.
avocatnet.ro: Înainte de toate, ca să poată preveni riscurile, angajatorul trebuie să știe care sunt aceste riscuri de SSM -- pentru fiecare post în parte. Dacă nu are evaluările de risc, practic, nici nu avem despre ce să discutăm mai mult de atât, aceasta fiind principala problemă, nu? Dacă angajatul merge și cere decontarea cheltuielilor cu ochelarii, angajatorul refuză, angajatul sesizează apoi ITM-ul și așa ajungem să aflăm că angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile esențiale de SSM. Care ar fi sancțiunile aici?
Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult: În lipsa unei identificări și a unei evaluări a riscurilor este puțin probabil să se poată lua măsurile de prevenire corecte și, în acest caz, zona de impact asupra respectivului angajator poate varia de la domeniul contravențional la cel penal pentru neluarea măsurilor de SSM. Contravențiile pentru nerespectarea prevederilor legale privind echipamentul de protecție pot varia între 3.500 si 10.000, în funcție de tipul abaterii.
avocatnet.ro: Avem evaluare, știm clar care sunt posturile unde se lucrează preponderent cu ecrane de vizualizare. Dacă e clar pentru toată lumea că aici vorbim de laptopuri, de tablete, de monitoarele calculatoarelor, ce alte dispozitive am mai putea include?
Daniel Milicescu: În sensul HG 1028, care transpune directiva europeană, echipamentul cu ecran de vizualizare este definit ca ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit. De asemenea hotărârea stabilește că prevederile ei nu se aplică:
a) cabinei șoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;
b) sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;
c) sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;
d) sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;
e) maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directa a acestui echipament;
f) maşinilor de scris de concepție clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.
avocatnet.ro: Intră în discuția pentru decontarea ochelarilor, să zicem, un angajat pe postul de paznic, ce trebuie să se uite pe șapte ecrane în același timp sau un casier care are în față toată ziua un ecran destul de mare al casei de marcat? Unii spun că HG 1028 e învechită și ar trebui actualizată pentru a include mai multe tipuri de dispozitive folosite în prezent.
Daniel Milicescu: Pentru exemplul cu paznicul este posibil să se aplice. Pentru exemplul cu casa de marcat - din păcate, avem o exprimare clară la art. 3 lit. e), că aceste prevederi nu se aplică „maşinilor de calculat, caselor de marcat (...)". Pentru o apreciere corectă a încadrării în prevederile legale noi am asistat clienții care au venit către noi cu întrebări similare evaluând la fața locului situația, astfel încât să putem fundamenta legal decizia.
Cred că HG 1028 merită o actualizare, având în vedere că au trecut aproape 17 de la adoptarea acesteia.
avocatnet.ro: Care e frecvența cu care ar trebui să facem examenul ochilor la angajați?
avocatnet.ro: Până să ajungem să vorbim de probleme oftalmologice și de cei care au început să aibă probleme cu vederea, să vorbim despre prevenirea riscurilor: în afară de obligația de a-și actualiza permanent echipamentele tehnologice, ce ar mai putea face angajatorii pentru a se asigura că angajații lor nu încep să aibă tulburări de vedere?
Măsurile luate de angajator pentru protejarea să
avocatnet.ro: Voiam să ne oprim puțin asupra ochelarilor de protecție pentru ecrane - cei care au doar filtre. În opinia ta, putem spune că pentru un angajat care petrece 100% din timpul de muncă în fața ecranului de vizualizare, e clar necesară oferirea cel puțin a ochelarilor de protecție?
Daniel Milicescu: Nu pot spune că este clar. Îmi este clar, însă, că o colaborare, o comunicare cu angajatorul asupra dificultăților întâmpinate de salariat în munca pe care o prestează ajută la identificarea măsurilor corecte de prevenire și nu la adoptarea unor măsuri care sunt în trend, cum sunt acum ochelarii. Adică a unor măsuri care să ajute în mod real la conservarea stării de sănătate și nu doar să acopere o problemă. Sănătatea vederii este parte a stării de sănătate generală și ar trebui, asa cum practicăm sporturi pentru sănătatea corpului, să ne aducem aminte că si ochii fac parte din corpul nostru si să ne educăm cum putem să ne „antrenăm” ochii. Noi chiar acum avem gata de livrat un modul de instruire pentru „antrenamentul ochilor” pe care să îl punem la dispozitia angajaților clienților noștri.
avocatnet.ro: În opinia ta, angajatorul ar trebui să aibă „la dosar” atât constatarea de la medicina muncii privind problemele de vedere, cât și constatarea/recomandarea medicului oftalmolog? De multe ori, angajatul se duce din propria inițiativă la medicul oftalmolog, unde i se recomandă portul ochelarilor, îi cumpără - dacă se duce apoi la angajator să ceară decontarea lor, angajatorul poate să zică „pas” doar pentru că de la medicul de medicina muncii nu avem nimic scris?
Daniel Milicescu: În primul rând, recomandăm ca înainte de achiziționare, angajatul să discute cu angajatorul să înțeleagă care sunt condițiile și procedurile de achiziție stabilite de acesta din urmă. Din punctul nostru de vedere trebuie să existe și recomandarea medicului de medicina muncii, pentru că aceasta atestă că măsura trebuie luată de angajator. Fără această recomandare, angajatorul se poate expune în cazul unui control fiscal, ăn care ochelarii să fie considerati ca fiind în zona de beneficii acordate salariaților, taxat corespunzator.
avocatnet.ro: S-a tot vorbit de ochelari, dar poate nu ar trebui să privim termenul așa de strict. În categoria echipamentelor de corecție ar trebui să poată intra în egală măsură și lentilele de contact, nu?
imagdab
Comentarii articol (2)