avocatnet.ro 
OUG nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist a apărut pe 7 aprilie în Monitorul Oficial și tratează regimul juridic aplicabil lucrătorilor culturali profesioniști și formele de organizare colectivă a acestora.
„În prezent, în România nu este există un cadru legal specific care să reglementeze condițiile de muncă ale lucrătorilor din domeniul culturii. Legislația muncii din România este structurată după modelele tradiționale de ocupare, care protejează în special lucrătorii care au contracte individuale de muncă. Categoriile lucrătorilor culturali independenți nu sunt protejate de către regimul de protecție socială aplicabil prin Codul Muncii
(...) majoritatea lucrătorilor culturali iși desfășoară activitatea în structuri de ocupare flexibilă, cu contracte de muncă extrem de fragmentate și precare, aceștia regăsindu-se în colaborări pe termen scurt și mediu în medii artistice și culturale, care angajează lucrători ca persoană fizică autorizată sau prin aranjamente de freelancing, îndeosebi contracte de cesionare a drepturilor de autor sau de prestări servicii prin firme SRL”, spuneau inițiatorii acestei ordonanțe.
OUG 21, care cuprinde o serie de norme care să ofere lucrătorilor culturali profesioniști drepturi similare angajaților, tratează ideea de dialog social aplicabil acestui segment de lucrători, conflicte individuale sau colective între lucrător și beneficiar, patronate și un registru speciale de activitate, nu se aplică însă imediat.
„Ministerul Culturii își arată în continuare deschiderea la dialog, astfel încât legea de aprobare în Parlament a ordonanței de urgență să fie în acord cu solicitările partenerilor sociali și, implicit, să răspundă nevoilor lucrătorilor culturali profesioniști din România”, scrie în comunicatul publicat mai devreme de Ministerul Culturii. Parcursul normal al oricărei ordonanțe este să fie aprobată sau respinsă prin lege în Parlament. De obicei, parlamentarii aduc însă modificări pe conținutul acestor ordonanțe, ceea ce e de așteptat și în cazul celei privind lucrătorul cultural profesionist.
Dincolo de acest aspect, normele metodologice privind registrul lucrătorilor culturali profesionişti vor trebui elaborate de Ministerul Culturii în termen de 90 de zile - adică până pe 6 iulie. Alte două rânduri de norme de punere în aplicare vor trebui elaborate de Ministerul Culturii, ANAF, ANOFM și CNAS până pe 5 august.
Documentul definește lucrătorul cultural profesionist ca fiind autorul sau artistul interpret și executant și/sau persoana fizică ce desfășoară o activitate culturală de suport sau auxiliară, dintre cele enumerate în anexa proiectului, care s-a înregistrat ca atare în scop fiscal pentru o durată de trei ani:
- domenii de activitate culturală și de activități auxiliare și de suport a activității
culturale:- 5811 Activități de editare a cărților;
- 5814 Activități de editare a revistelor și periodicelor;
- 5911 Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune (inclusiv arhive de film) şi de programe de televiziune (seriale de televiziune, documentare, etc.) sau reclame de televiziune;
- 5912 Activități de post-producție cinematografică, video și de programe de televiziune;
- 5914 Proiecția de filme cinematografice;
- 5920 Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală;
- 7410 Activități de design specializat;
- 7430 Activități de traducere scrisă și orală (interpreți) (cu excepția celor reglementate de Legea 178/1997);
- 7021 Activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicării;
- 7490 Alte activități profesionale, științifice și tehnice;
- 8230 Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor si congreselor;
- 8552 Învățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice, și alte domenii);
- 9001 Activităţi de interpretare artistică (spectacole);
- 9002 Activităţi suport pentru interpretare artistică (spectacole);
- 9003 Activități de creație;
- 9004 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacole;
- 9101 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor ;
- 9102 Activităţi ale muzeelor;
- 9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic.
- activități de management cultural și management de proiect cultural, educație
prin cultură, educație cinematografică, diseminare culturală, curatoriat de
film/arte vizuale/artele spectacolului, cascadorie, activități de producție de
festival cultural, activități tehnice specifice pentru producția culturală offline și
online.
Practic, ordonanța va reglementa statutul lucrătorilor ce prestează activități din domeniile enumerate mai sus, dar care nu colaborează pe termen lung.
„Lucrător cultural profesionist nu poate fi o persoană fizică care exercită o profesie
reglementată sau liberală, care este funcționar public sau care își desfășoară activitatea de natură culturală sub forma prestării unei munci salariate desfășurate în temeiul unui contract individual de muncă”, prevede ordonanța.
Statutul va fi dobândit la cerere, prin bifarea următoarelor condiții: persoana fizică trebuie ca, în anul fiscal anterior solicitării de înregistrare, să fi obținut cel puțin 50% din venitul anual impozabil, cumulat, din:
a) venituri din cesiunea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe;
b) activități independente supuse autorizării din categoria celor enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgenţă;
c) contracte individuale de muncă pe durată determinată, pentru activități culturale și în domeniul cultural, ajunse la termen până la data depunerii cererii de înregistrare.
Pentru a fi înregistrat ca lucrător cultural profesionist, solicitantul va putea depune, oricând în cursul anului, o cerere la administratorul registrului, împreună cu documentele fiscale doveditoare privind realizarea pragului de 50%.
Totodată, statutul va fi dobândit pe o perioadă limitată de trei ani fiscali consecutivi, ca urmare a înregistrării unui registru special, ordonanța urmând să stabilească inclusiv criterii de suspendare ori pierdere a statutului.
Ordonanța stabilește înființarea unui registru al lucrătorilor cultural profesioniști, ce va fi administrat de Ministerul Culturii și va cuprinde informațiile de identificare a
persoanelor fizice înregistrate ca lucrători culturali profesioniști.
Inițial, în forma propusă în dezbatere, cei de la Cultură plasau sarcina acordării statutului de lucrător profesionist celor de la administrațiile fiscale, chestiune criticată de cei de la Finanțe.
Regimul juridic și fiscal. Recunoașterea vechimii
Dacă dobândește statut de profesionist, lucrătorul cultural va putea lucra fie în baza contractelor de cesiune a drepturilor patrimoniale, fie în baza unor contracte de activitate culturală, reglementate și ele prin același proiect.
Totodată, un avantaj urmărit prin acest proiect e recunoașterea perioadei de înregistrare ca lucrător profesionist drept vechime în muncă și în specialitate.
În forma inițială, cei de la minister gândiseră un regim fiscal extrem de darnic pentru cei care ar fi colaborat cu profesioniștii - reducerea bazei impozabile cu echivalentul a 50% din valoarea totală a acestor contracte - doar că nicăieri nu era arătat care e efectul asupra bugetului pe 2023, printre altele.
„Veniturile obținute în temeiul unor contracte de activitate culturală încasate în bani sau în natură după înscrierea persoanei fizice în registru constituie venituri din activități independente”, prevede proiectul. Lucrătorul cultural va trebui să depună declarația unică și va datora impozit și contribuții sociale obligatorii, așa cum sunt ele prevăzute pentru veniturile din activități independente.
„Impozitul datorat de lucrătorii culturali profesioniști pentru veniturile realizate din
contracte de desfășurare a activității culturale se reține la sursă de către plătitorul de venit, la momentul plății veniturilor și reprezintă impozit final”, prevede proiectul.
„Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesioniști datorează o contribuție asiguratorie reprezentând 1% din valoarea fiecărui contract încheiat cu un lucrător cultural profesionist”, mai prevede proiectul, rezolvându-se astfel problema concediilor medicale, la care lucrătorii vor avea dreptul, dar pentru care e necesară plata contribuției la buget.
Concedii medicale și alte drepturi
Proiectul de OUG le oferă lucrătorilor culturali profesioniști: dreptul de participare și reprezentare colectivă pentru ameliorarea condițiilor de muncă și libertatea de acțiune în apărarea drepturilor, dreptul de a constitui sau de a adera la o asociație profesională, precum și dreptul la consultare sau de schimb de informații.
Lucrătorii profesioniști vor avea dreptul la concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav și pentru risc maternal.
„Evenimentele survenite în timpul desfășurării activității lucrătorului cultural profesionist, în temeiul unui contract de desfășurare a activității culturale, la sediul, filiala, punctul de lucru al beneficiarului de activitate sau în spațiul decis de acesta, se comunică și se cercetează conform prevederilor Capitolului VII „Comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor” din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006”, mai prevede proiectul.
Forma inițială a proiectului de OUG a fost criticată în special de Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii. S-a subliniat, printre altele, că nu este clară forma juridică de exercitare a activității lucrătorului profesionist, confuzia dintre statutul juridic și cel fiscal, o suprareglementare a dreptului la negociere colectivă, instituirea unor condiții discriminatorii de beneficiere a dreptului la șomaj etc.. Una dintre concluziile desprinse la prima analiză a proiectului de OUG a fost că nu este relevată cu adevărat necesitatea de a reglementa distinct, prin ordonanță de urgență, un statut special pentru o categorie de lucrători care beneficiază și la acest moment de diverse forme de desfășurare a activității pe termen scurt sau mediu.
dumi32 
olga sain