Cel mai mare test al săptămânii de lucru de patru zile a fost un succes. Angajații se vor bucura în continuare de trei zile libere

Cel mai mare test al săptămânii de lucru de patru zile a fost un succes. Angajații se vor bucura în continuare de trei zile libere

Zeci de companii au luat parte la cel mai mare experiment de testare a săptămânii de lucru de patru zile organizat vreodată, iar celor mai mulți șefi și angajați le-a plăcut atât de mult că au decis să continue să lucreze în același mod, scrie The Washington Post. 

Dacă săptămâna de lucru de patru zile îți sună bine, rezultatul programului pilot din Marea Britanie care doar ce s-a încheiat îți va da motive să speri că în curând va deveni o realitate. 

Din cele 61 de companii care au luat parte la test, 56 au spus că vor continua să implementeze programul cu trei zile libere pe săptămână, iar 18 dintre ele au spus că schimbarea va fi permanentă. Doar trei companii au declarat că nu plănuiesc să adopte niciun aspect al săptămânii de lucru mai scurte. 

Mai mult, 15% dintre angajații care au participat la studiu au spus că „nicio sumă de bani” nu i-ar convinge să treacă din nou la săptămâna cu 5 zile de lucru.

Angajații au lucrat cu 8 ore mai puțin pe săptămână pentru același salariu

Angajații au primit același salariu pe care îl câștigau și atunci când lucrau 5 zile pe săptămână. La finalul experimentului, angajații au raportat o serie de beneficii legate de somn, nivelul de stres, viața personală și sănătatea mintală, potrivit rezultatelor publicate marți. 

Veniturile companiilor „au rămas în mare parte aceleași” în cele șase luni, însă au crescut în medie cu 35% în comparație cu o perioadă similară din anii trecuți. Numărul de demisii a scăzut și el. 

Rezultatele testului vor atrage din nou atenția asupra săptămânii de lucru mai scurte care ar putea fi o soluție pentru nivelul mare de epuizare reclamat de angajați și pentru fenomenul „Marea Demisie”. 

Situația a fost exacerbată de perioada de pandemie venită pe fondul unei inițiative globale de a înlocui practicile vechi de muncă – lucru de la birou, între orele 9 și 5, cinci zile pe săptămână – cu unele mai moderne.

Valorificarea căldurii irosite ar permite Europei să economisească 67 de miliarde de euro anual

Sectorul industrial şi sistemele de transport din Europa risipesc atât de multă căldură încât captarea şi reutilizarea surplusului ar permite consumatorilor europeni să economisească peste 67 de miliarde de euro pe an, a estimat miercuri o companie de inginerie din Danemarca, transmite Bloomberg. 

Potrivit firmei Danfoss A/S, surplusul de căldură generat în fiecare an de uzinele, supermarketurile, facilităţile de tratare a apelor reziduale, centrele de date şi reţelele de metrou se ridică la 2.860 de Terawaţi-oră (TWh), adică tot atât de mult cât este cererea totală de căldură şi apă caldă venită din partea sectoarelor rezidenţial şi serviciilor din Uniunea Europeană.

"Nu este vorba de o energie pe care trebuie să o producem. Este energia pe care trebuie să o reutilizăm. Putem face asta cu tehnologia pe care o avem deja în prezent", subliniază directorul Danfoss, Kim Fausing. 

Potrivit calculelor făcute de firma daneză, utilizarea surplusului de căldură, împreună cu alte eforturi destinate ajungerii la neutralitate climatică, ar putea aduce economii de 67,4 miliarde de euro pe an până în 2050. În mediile urbane, surplusul de căldură ar putea fi transferat către reţelele de termoficare pentru a încălzi clădirile din apropiere. 

O analiză a mai multor oraşe efectuată de Danfoss arată că, în zona Londrei, căldura irosită se ridică la 9,5 Terawaţi-oră în fiecare an, suficient pentru a încălzi 790.000 de locuinţe dacă ar fi captată şi refolosită. În cazul Berlinului, căldura irosită se ridică la 4,8 Terawaţi-oră pe an.

În paralel, 50 de facilităţi din oraşul industrial Essen din Germania generează suficientă energie irosită încât ar putea acoperi necesarul de căldură pentru jumătate din locuinţe. În cazul Ţărilor de Jos, surplusul de căldură ar fi mai mare decât întreaga cerere naţională.

Guvernul a aprobat lista spitalelor care vor fi construite sau reabilitate prin PNRR. Bugetul este de 2,2 miliarde de euro

Guvernul României a aprobat miercuri lista celor 27 de spitale care vor fi construite sau reabilitate prin PNRR, bugetul alocat fiind de 2,2 miliarde de euro, iar termenul de finalizare 2026, informează Ministerul Sănătăţii. 

Lista cuprinde spitale noi care vor fi construite în întregime, corpuri noi de clădiri, precum şi reabilitarea unor spitale. Prin această investiţie se va asigura inclusiv dotarea spitalelor sau a unităţilor sanitare nou construite cu aparatură medicală şi sisteme performante de digitalizare pentru realizarea fişei de observaţie electronică a pacienţilor. 

"Cel mai important proiect strategic în infrastructura spitalicească din ultimii 30 de ani din România a fost aprobat. Am investit foarte multe ore de muncă, alături de o echipă de profesioniști din Ministerul Sănătății, pentru a ne asigura că acest proiect va deveni realitate în următorii trei ani", a declarat ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila.

În cadrul apelului Infrastructură spitalicească publică nouă aferent PNRR au fost depuse 46 de dosare de finanţare. Dintre acestea, 42 au îndeplinit criteriile de eligibilitate şi au intrat în următoarea etapă de analiză în vederea acordării punctajului conform metodologiei de evaluare.

"Sunt convins că aceste proiecte vor reprezenta punctul de turnură în ceea ce privește investițiile în sistemul public de sănătate din România. Finalizarea majorității acestor investiții în anul 2026 va deschide calea dezvoltarii strategice și planificate în infrastructura spitalicească de care este atâta nevoie în țara noastră", a spus Alexandru Rafila.