Încadrarea în muncă a străinilor non-UE: respectarea regulilor privind timpul de muncă și de odihnă, plata salariilor și obligațiile agenților de muncă temporară, vizate de inspectori în urma controalelor recente

În perioada 9 februarie - 10 martie 2023, s-a derulat campania națională privind verificarea modului în care angajatorii români, agenții de muncă temporară și furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă respectă prevederile legale referitoare la relațiile de muncă și la regimul juridic aplicabil străinilor pe teritoriul României. Campania s-a desfășurat în toată țara, prin inspectoratele teritoriale, dar sub coordonarea Inspecției Muncii, iar conform calendarului de acțiuni pentru 2023, printre obiective s-au numărat identificarea şi combaterea muncii nedeclarate a străinilor în România, identificarea angajatorilor români care utilizează cetățeni străini non-UE, respectarea prevederilor ce țin de timpul de muncă și de odihnă și diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea regimului străinilor pe teritoriul României.

Conform concluziilor publicate de ITM Argeș, ITM Sălaj și ITM Arad, la acest moment, proponderente sunt încălcările privind:

• repausul săptămânal și sărbătorile legale;
• concediul de odihnă;
• evidența orelor de muncă prestate de către fiecare salariat;
• plata salariului - nu este respectată data din contractul de muncă;
• termenele de transmitere a informațiilor în Revisal;
• încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă;
• transmiterea către inspectorat a comunicărilor privind detașarea salariaților străini, în cel mult cinci zile de la data începerii activității acestora pe teritoriul României;
• prestarea activității ca agent de muncă temporară fără obținerea prealabilă a autorizației de funcționare;
• regulamentul intern - prevederile nu sunt aliniate cu modificările aduse Codului muncii anul trecut, prin Legea nr. 283/2022;
• nerespectarea obligațiilor de informare și consultare.

În materie de sancțiuni aplicate, de pildă, ITM Arad spune că cea mai mare sancțiune a fost aplicată unui angajator care a primit la lucru un cetățean străin fără aviz de angajare (10.000 lei).

Autorizarea agenților de muncă temporară

Punerea la dispoziție a forței de muncă unui angajator-utilizator, în funcție de necesitățile acestuia, nu se poate face în lipsa unei autorizări prealabile în acest sens. Astfel, conform legii, agentul de muncă temporară este o firmă autorizată care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi pentru a-i pune la dispoziţia altei entități (utilizatorul), pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Reglementarea care interesează aici este HG nr. 1256/2011.

„Pot fi încadraţi la un angajator agent de muncă temporară şi cetăţenii străini sau apatrizii, cu domiciliul ori reşedinţa în România, în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă eliberată/eliberat potrivit legii”, această hotărâre. Utilizatorul are aici interesul de a acoperi un necesar de muncă temporar -- "executarea unei sarcini precise și cu caracter temporar", potrivit Codului muncii. Oamenii care vor veni să presteze muncă pentru acesta nu sunt tehnic vorbind angajații săi, ci ai firmei cu care a încheiat un leasing de personal (agentul de muncă temporară). Avem, practic, un triunghi al raporturilor dintre agent, angajat și utilizator/beneficiar, dar cel mai important e că angajatul are contract de muncă încheiat cu agentul și este pus la dispoziția unui utilizator sau altuia.

În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca agenţi de muncă temporară, persoanele juridice solicitante trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie persoane juridice constituite potrivit legii şi să aibă prevăzut în actul constitutiv, ca obiect principal de activitate, "Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN";

b) să nu înregistreze debite la bugetul de stat sau la bugetele locale;

c) să nu figureze în evidenţele cazierului fiscal cu fapte sancţionate de reglementările financiare, vamale şi nici cu cele care privesc disciplina financiară;

d) să nu fi fost sancţionate contravenţional, în ultimele 24 de luni anterioare datei formulării cererii de autorizare, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale; contravenţiile cu privire la care există o acţiune pe rolul instanţelor de judecată vor fi luate în considerare numai dacă până la data soluţionării cererii de autorizare s-a pronunţat cu privire la acestea o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;

e) să constituie garanţia financiară în cuantumul prevăzut de HG nr. 1256/2011, adică o sumă care să acopere contravaloarea a 25 de salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată, la care se adaugă contribuţiile datorate de către angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Cei care „bifează” aceste condiții cer autorizarea la Ministerul Muncii, cu un dosar ce conține mai multe documente, iar odată obținută autorizarea ea este valabilă doi ani şi poate fi prelungită din doi în doi ani. 

Desfăşurarea fără autorizaţie a activităţilor specifice agentului de muncă temporară se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.