BNR: Rata anuală a inflaţiei va coborî, probabil, la nivelul de o cifră în trimestrul următor

BNR: Rata anuală a inflaţiei va coborî, probabil, la nivelul de o cifră în trimestrul următor

Rata anuală a inflaţiei va coborî, probabil, la nivelul de o cifră în următorul trimestru şi la 7,1% în decembrie 2023, faţă de 7% la sută în proiecţia precedentă, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2023. BNR estimează că inflația va coborî până la 4,2% în decembrie 2024.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva inflaţiei evidenţiată în prognoza din luna februarie, indicând scăderea pe mai departe a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie aproape similară celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuală a inflaţiei va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru şi la 7,1 la sută în decembrie 2023, faţă de 7,0 la sută în proiecţia precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2 la sută în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, şi la 3,9 la sută în martie 2025, rămânând uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei”, se arată în minuta ședinței BNR din 10 mai, potrivit Agerpres.

Potrivit băncii centrale, descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaţionist este aşteptat să crească progresiv în următoarele trimestre şi să afecteze puternic evoluţia componentelor exogene ale IPC, dar şi dinamica inflaţiei de bază într-o oarecare măsură. Principalele influenţe sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaţioniste şi din corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri - inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros - precum şi din ameliorarea considerabilă a funcţionării lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, cărora li se alătură impactul prezumat al actualei configuraţii a schemelor de plafonare a preţurilor la energie.

Incertitudini legate de prețul combustibililor

Pe de altă parte, BNR atrage atenţia că persistă incertitudini legate de dinamica viitoare a preţului combustibililor, dependentă de mişcarea cotaţiei petrolului, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia în perspectivă a preţurilor LFO (preţuri volatile ale alimentelor - n.r.), precum şi a preţurilor altor produse agroalimentare, având în vedere, pe de o parte, condiţiile climaterice adverse şi şocurile ce au afectat producţia de legume pe plan european şi regional în perioada recentă, iar, pe de altă parte, existenţa premiselor pentru un an agricol bun pe plan intern.

Investiţiile insuficiente ar putea declanşa volatilitate pe piaţa petrolului (OPEC)

Investiţiile insuficiente în sectorul gazelor şi petrolului ar putea provoca volatilitate pe piaţă pe termen lung şi ar putea afecta creşterea, a avertizat luni secretarul general al OPEC, Haitham Al Ghais, transmite Reuters. 

Lumea trebuie să se concentreze pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în loc să înlocuiască o formă de energie cu alta, şi sunt necesare investiţii masive în toate sectoarele energetice, a adăugat oficialul OPEC. 

"Acesta este adevărul care trebuie spus", a declarat Al Ghais, la o conferinţă dedicată gazelor şi petrolului în Dubai.

Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol estimează că lumea are nevoie de investiţii în valoare de 12.100 miliarde de dolari pentru a face faţă majorării cererii de petrol pe termen lung, noteză Agerpres.

În condiţiile în care creşterea cererii de petrol pe pieţele globale este estimată la aproximativ opt milioane de barili pe zi (bpd), lumea s-ar putea confrunta cu probleme în aprovizionare, deoarece sancţiunile occidentale asupra petrolului rusesc limitează creşterea producţiei, a apreciat Fereidun Fesharaki, preşedintele FGE Consultancy. 

G7 (grupul statelor puternic industrializate), Uniunea Europeană şi Australia au fost de acord să impună un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei rusesc exportat pe cale maritimă şi de asemenea au stabilit o limită superioară pentru preţul produselor petroliere ruseşti, pentru reducerea veniturilor realizate de Moscova din exporturile de petrol şi gaze, după invadarea Ucrainei. 

Reacția băncilor, după ce ANPC le-a amendat pentru practici înșelătoare la credite: Dobânda e „prețul plătit pentru utilizarea banilor”

Băncile din România reacţionează, după ce ANPC a anunțat că a amendat 11 bănci, cu suma totală de 550.000 de lei, pentru nereguli precum practici comerciale înşelătoare la modul de calcul al ratelor la credite, în aşa fel încât clienţii plăteau preponderent dobândă. „Băncile din România respectă legislaţia naţională privind modalitatea de calcul a ratelor”, conform legii, au transmis joi reprezentanţii comunităţii bancare, care precizează că este vorba despre „o formulă de calcul practicată la nivel mondial, astfel că ANPC contestă o metodă legală de calcul al rambursării creditului folosită în întreaga lume”, informează news.ro.

„Comunitatea bancară a luat cunoştinţă despre comunicatul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) din data de 16 mai a.c. referitor la practica băncilor, potrivit căreia «rata de credit este compusă în primii ani ai creditului din 25% din soldul principal de rambursat şi 75% dobândă». Băncile din România respectă legislaţia naţională privind modalitatea de calcul a ratelor în conformitate cu OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi/sau OUG 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. În fapt vorbim de o formulă de calcul practicată la nivel mondial, astfel că ANPC contestă o metodă legală de calcul a rambursării creditului folosită în întreaga lume. Ne exprimăm regretul pentru interpretările apărute în spaţiul public ca urmare a acestor declaraţii, cu atât mai mult cu cât modul în care se rambursează un credit este prevăzut de lege în OUG 50/2010 şi/sau OUG 52/2016, practica fiind similară cu cea din toate ţările europene şi care a rămas neschimbată de-a lungul anilor. În acest sens, autorităţile de reglementare şi control privind protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiar-bancare au avut mereu pârghiile necesare pentru a asigura aplicarea corectă a legii în ceea ce priveşte modul în care se rambursează un credit”; se arată într-un comunicat dat publicităţii joi de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi Asociaţia Româna a Băncilor (ARB).