Greva și suspendarea contractelor - ce prevede legea și care sunt efectele asupra greviștilor

Greva actuală din educație a generat numeroase discuții cu privire la suspendarea sau nesuspendarea contractelor de muncă ale cadrelor didactice, unele dintre acestea având ca punct de plecare interpretări total eronate ale legii, plecate chiar de la unii dintre sindicaliști. 

De pildă, ideea că cei aflați în grevă ar fi într-o situație similară angajaților în concediu medical, având dreptul, în continuare, să-și primească salariul. Pe de o parte, comparația este inutilă, întrucât angajații în concediu medical au, cel mult (pentru că e posibil să nu aibă stagiul minim de cotizare), dreptul la indemnizație de concediu medical, calculată conform legii și care nu este totuna cu salariul. Dacă ar fi să admitem că situația grevei și concediului medical sunt similare, fiind ambele cazuri de suspendare de drept, atunci ar trebui să găsim în legislație o indemnizație de grevă - or, ea nu există.

Totodată, celor care afirmă că suspendarea contractului de muncă nu înseamnă și suspendarea plății drepturilor salariale le scapă o prevedere importantă din Codul muncii - și care se referă la toate cazurile de suspendare, fie că e de drept, fie că e la inițiativa părților:

Ce înseamnă suspendare? Fără salariu, fără vechime în muncă

„Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii: (...) f) participarea la grevă”, scrie în Codul muncii la art. 51 (1).  Legea dialogului social nu a mers pe aceeași cale, stabilind că suspendarea în caz de grevă e una de drept:

„Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului/lucrătorului, după caz, se suspendă de drept. Pe perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate”, scrie la art. 160 (1).

Tocmai pentru că vorbim de grevă, textul care ne interesează aici e al legii speciale, Legea dialogului social. Ca fapt divers, și fosta lege (Legea nr. 62/2011) prevedea același lucru. Ca să cităm un autor important în domeniul dreptului muncii, prof.univ.dr. Alexandru Țiclea spunea, raportat la fostul text de lege, într-unul dintre cursurile sale universitare, că „neprestându-se munca, greviștii nu au dreptul nici la salariu, iar greva nu constituie vechime în muncă. Toate celelalte drepturi sunt suspendate, cu excepția celor privind asigurările de sănătate”.

Merită să citești și: Exercitarea dreptului la grevă - 10 întrebări și răspunsuri esențiale

Am remarcat, totodată, că unele ITM-uri din țară au decis să amintească organizatorilor grevei și angajatorilor care sunt formalitățile privitoare la contractele de muncă, odată cu declanșarea acesteia - de pildă, ITM Argeș amintește de obligațiile minimale stabilite de legiuitor atât în sarcina angajatorului, cât și a organizatorilor grevei prin Legea nr. 367/2022, Codul Muncii și HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor: 

Modificarea legii dialogului social

„Pentru armonizare cu dispozițiile art. 51 alin. (1) lit. f) din Codul muncii – suspendare la inițiativa salariatului, art. 514 alin. (1) lit. i) din Codul Administrativ – suspendare la inițiativa funcționarului - la art. 160, alin. (1) se modifică în sensul că pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului/lucrătorului, după caz, se suspendă la inițiativa angajatului, iar pe perioada acestei suspendări se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate”, scrie în expunerea de motive ce însoțește un proiect de OUG care va modifica Legea dialogului social.

Practic, și în Legea dialogului social, și în Codul muncii, și în Codul administrativ vom regăsi precizarea că greva antrenează suspendarea contractului/ raportului la inițiativa angajatului, iar nu de drept. Cu toate acestea, rămâne în picioare efectul suspendării - acela că singurele drepturi care subzistă pe perioada suspendării sunt cele de asigurări sociale de sănătate.