Având motto-ul „Europa, mai aproape”, Spania aduce în atenție spiritul apropierii umane, politice și instituționale, iar unul dintre elementele cheie este „sănătatea și securitatea în muncă”, asumându-și responsabilitatea de a promova politici comune între statele membre în acest sens. În cadrul unui eveniment care va avea loc la finalul lunii septembrie 2023, va fi prezentată una dintre prioritățile din domeniul sănătății și securității la locul de muncă: sănătatea mintală și riscurile psihosociale, inclusă în Cadrul strategic european pentru sănătate și securitate în muncă (2021-2027) și în strategia spaniolă de SSM recent aprobată (2023-2027), cu scopul de a aprofunda subiectul factorilor de risc psihosocial legați de precaritatea locului de muncă și a acțiunilor care trebuie întreprinse care pot contribui la protecția sănătății mintale la locul de muncă.
Evenimentul va reuni reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene, Parlamentului European și Comisiei Europene, precum și reprezentanți ai companiilor și lucrătorilor și ai organismelor europene și naționale specializate în sănătatea și securitatea în muncă. Pe agenda evenimentului sunt incluse și noile provocări privind tranziția către digitalizarea relațiilor de muncă, aceasta fiind asociată cu o serie de riscuri care, corect gestionate de partenerii din cadrul relațiilor de muncă, pot fi eliminate sau cel puțin diminuate.
Riscurile psihosociale asociate digitalizării relațiilor de muncă pot fi privite în egală măsură, în opinia organizatorilor, ca fiind provocări serioase, dar și oportunități care pot contribui la dezvoltarea unor relații de muncă eficiente pentru ambele părți.
În acest context, până la prezentarea oficială a proiectului, putem să recitim materialele puse la dispoziție de Organizația Internațională a Muncii (OIM) privind „Prevenirea stresului în muncă” și de Inspecția Muncii - „Mai multă satisfacție la locul de muncă – mai puțin stres”.
În primăvara acestui an, când prezentam manualul OIM privind prevenirea stresului la locul de muncă, punctam și de ce atât angajatorul, cât și statul au de pierdut din cauza efectelor pe care mediul stresant de lucru îl are pentru lucrători. Angajatorul pierde, fie și temporar, un angajat competent și, posibil, greu de înlocuit, iar statul are pe listă încă un bolnav de gestionat.
Deși la nivel internațional există o preocupare din ce în ce mai intensă în această privință, în ultimii ani, la nivel național progresele sunt mai puțin vizibile. Da, stresul și epuizarea fizică sunt asimilate hărțuirii morale la locul de muncă, doar că nu sunt clar definite.
Ne aducem aminte, cu această ocazie, de promisiunea trecută în calendarul de acțiuni pe 2022 al Inspecției Muncii cu privire la o dezbatere pe tema reglementării stresului profesional. Inspecția punea atunci printre priorități „identificarea unei metode de evaluare a factorilor psihosociali de risc și a măsurilor de combatere a stresului la locul de muncă”, după ce, mai mulți ani la rând, inspectorii au încercat să contureze, prin diverse acțiuni și discuții cu mediul de business și nu numai, care e „specificul național” al problemei.
În toamna anului trecut, cu ocazia zilei mondiale a sănătății mintale, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă aducea în discuție un sondaj realizat în 2022 cu privire la creșterea nivelului de stres la locul de muncă după pandemia de COVID-19. „Cu toate că a vorbi despre sănătatea psihică nu mai este chiar tabu, iar pandemia a facilitat întrucâtva discuțiile pe această temă la locul de muncă, peste patru din zece respondenți în cadrul sondajului spun că stresul la locul de muncă a crescut ca urmare a pandemiei, iar aproape jumătate dintre respondenți au spus că se confruntă cu presiunea timpului sau cu un volum excesiv de muncă”.
Comentarii articol (1)