„conflictul de muncă ce intervine între angajaţi/lucrători, reprezentaţi de organizaţii sindicale sau de reprezentanţii aleşi, şi angajatori/ organizaţii patronale, care are ca obiect:
a) începerea, desfăşurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă;
b) neacordarea, în mod colectiv, a unor drepturi individuale prevăzute de contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă aplicabile, în condiţiile în care a fost început un litigiu în acest sens în instanţă şi nu s-a finalizat în termen de maximum 45 de zile, calculat de la data primului termen de judecată, pentru:
(i) cel puţin 10 angajaţi/lucrători, dacă angajatorul are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi;
(ii) cel puţin 10% din angajaţi/lucrători, dacă angajatorul are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi;
(iii) cel puţin 30 de angajaţi/lucrători, dacă angajatorul are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi”.
O limitare impusă de Legea nr. 367/2022 în privința obiectului conflictului colectiv de muncă este următoarea: nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaţilor/lucrătorilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ.
Când poate fi declanșat un conflict colectiv de muncă: de pildă, când angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, când
angajatorul/organizaţia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaţi/lucrători sau când când părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor. Legea prevede însă mai multe situații-premisă ce pot duce la declanșarea unui conflict colectiv de muncă.
Cum: În toate cazurile în care există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă, stabilește legea, părțile vor sesiza, în scris, angajatorul/organizaţia patronală despre această situaţie, precizând revendicările angajaţilor/lucrătorilor, motivarea acestora, precum şi propunerile de soluţionare (cerința se consideră îndeplinită și dacă revendicările, motivarea și propunerile sunt prezentate cu ocazia întâlnirii cu reprezentanţii angajatorului/organizaţiei patronale, dacă discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal).
Desigur, angajatorul/organizaţia patronală sau, după caz, instituţia ori autoritatea publică, este obligat/obligată să primească şi să înregistreze sesizarea și să răspundă în scris părţilor în termen de trei zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere motivat pentru fiecare dintre revendicările formulate.
„În situaţia în care angajatorul/organizaţia patronală sau instituţia/autoritatea publică, după caz, nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, părţile nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se poate declanşa”, prevede Legea 367. Informarea privitoare la declanşarea conflictelor colective de muncă şi a motivelor declanşării acestora se transmite, în scris, de către părţi angajatorului/organizaţiei patronale sau instituţiei/autorităţii publice, după caz, inspectoratelor teritoriale de muncă sau ministerului responsabil cu dialogul social, după caz. Conflictul colectiv de muncă se declanşează numai după înregistrarea prealabilă a acestuia, conform regulilor din legea dialogului social.
Pe 10 august,
Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea” anunța eșecul tuturor încercărilor de a rezolva prin dialog social și consultare revendicările angajaților din administrație pe care îi reprezintă, pe data de 22 august urmând să fie organizată greva de avertisment. Deși săptămâna trecută a avut loc o discuție cu ministrul finanțelor, Guvernul nu ar fi acceptat niciuna dintre solicitările federației, astfel că planul de a declanșa greva generală merge înainte, anunța președintele federației (Solidaritatea reprezintă interese ale angajaților din ANAF și unitățile subordonate, fiind afiliată Blocului Național Sindical). Printre revendicările făcute de angajați se numără indexarea salariilor și protejarea locurilor de muncă.
Azi,
Sindicatul Național Finanțe Publice - SindFISC (afiliat Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație) anunță declanşarea conflictului de muncă la nivelul grupului de unități constituit din Ministerul Finanțelor şi instituțiile din subordinea acestuia, ca urmare a negăsirii unor soluții pentru revendicările făcute cu ocazia întâlnirii cu ministrul finanțelor, din 11 august. Angajații de la Finanțe și din autoritățile subordonate îşi arată nemulţumirea faţă de modul în care
Guvernul României înţelege să le respecte activitatea, atât în ceea ce privește salarizarea cât şi al relaţiilor de muncă, protecţia împotriva abuzurilor, asigurarea unor condiţii de muncă decente şi a unei infrastructuri informatice performante.
„În cazul în care revendicările salariaţilor din finanţe, asumate spre rezolvare de către Ministrul Finanţelor în cadrul întâlnirii din data de 11.08.2023, nu vor fi solutionate, conflictul de muncă va urma toţi paşii legali până la greva generală, aceasta din urmă având ca efect blocarea activităţii în sistemul de finanţe pe termen nelimitat”, anunță SindFISC.
Greva generală la care se referă reprezentanții lucrătorilor din Finanțe este însă punctul critic al conflictului, ultima soluție. Potrivit legii, greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de Legea 367, numai după desfăşurarea grevei de avertisment şi dacă momentul declanşării acesteia a fost adus la cunoştinţa angajatorilor de către organizatori cu cel puţin două zile lucrătoare înainte.
Greva înseamnă, practic, încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați. Reamintim că participanții la grevă au contractele de muncă suspendate -
mai multe pe acest subiect, aici.
avocatnet.ro 
Radamante