Construcții: Când angajații cred că sunt păcăliți la salariu pentru că primesc un net mai mic decât se așteptau

 „angajatorul mi-a spus că el mă încadrează în cartea de muncă cu salariul minim în constructii 4000 lei brut. Dar el scade dările la stat și îmi plătește doar 2200 de lei net. Că din 4000 de lei el scade 1800 taxele care le dă la stat și îmi plătește mie salariul de 2200 de lei net (...)  Nu trebuia să fie 4000 de lei brut și 3100 sau 3150 de lei net?” 

Actualmente, în construcții avem cel mai mare salariu minim din țară. Doar că nu e vorba de orice fel de construcții (nu de mașini, de exemplu), ci doar de firmele care prestează efectiv vreuna dintre activitățile enumerate prin codurile CAEN de la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal. Pentru toți angajații acestor companii, salariul minim e 4.000 de lei (vorbim, desigur, de valoarea brută), iar acordarea acestuia nu e facultativă - e obligatorie.

Tot în cazul activităților de construcții la care face referire Codul fiscal avem și o serie de facilități fiscale: scutirea de impozit pe venit (10%), scutirea de contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS - 10%) și aplicarea unei cote reduse a contribuției la pensii (CAS), de 21,25%. 

Doar că aceste facilități fiscale nu se acordă tuturor angajaților ce lucrează în construcții. De ce? Pentru că statul a impus ca firma să bifeze anumite condiții, iar dacă ele nu sunt bifate, atunci angajații din construcții primesc un salariu net mai mic, întrucât se reține din brut și CASS, și impozit, și CAS integral. Tototdată, dacă sunt bifate, nu se poate pune problema ca firma să nu acorde un net corespunzător mai mare, așa cum insinuează angajatul din postarea de la care am plecat. 

Diferența o face, în primul rând, cifra de afaceri din construcții. Dacă angajatorul nu realizează din activitățile enumerate de Codul fiscal măcar 80% din cifra de afaceri totală, atunci facilitățile nu pot fi acordate, iar angajatul din construcții primește un net mai mic. Să luăm exemplul unei companii care are mai multe CAEN-uri autorizate, dar doar unele sunt dintre cele enumerate în Codul fiscal. Dacă compania nu obține măcar 80% din acele CAEN-uri de construcții, în România, fiind irelevantă activitatea prestată în afara granițelor, atunci nu poate să acorde un net mai mare angajaților săi, pentru că nu e eligibilă să aplice facilitățile. 

Angajații se consideră neîndreptățiți când caută răspunsuri pe internet

Nu e datoria angajatului să știe fiscalitate - în mod cert. În mare, însă, probabil că mulți angajați știu, dacă sunt întrebați, că o bună parte din salariul acela mare (brut) trecut în contractul lor de muncă se duce la stat ca taxe salariale, că impozitul e undeva în jur de 10% și, poate, mai știu și cum se cheamă vreuna dintre contribuții. 

Căutând cum se calculează salariul lor net în funcție de brutul din contract, angajații pot găsi însă răspunsuri pe internet foarte ușor. Dincolo de articole de specialitate sau pentru publicul larg, în care se oferă exemple de calcul, avem o suită întreagă de site-uri ce pun la dispoziție calculatoare de salarii. Deși informația oferită pe aceste site-uri poate fi una corectă, ea nu e întotdeauna suficient de explicită pentru cei care nu cunosc bine regulile în permanentă schimbare ale legislațiie fiscale de la noi. 

De pildă, în cazul calculatoarelor pentru salarii din construcții pe care le-am încercat (toate rezultatele de pe prima pagină de căutări din Google), niciunul nu specifică faptul că salariul net e calculat ca pentru o companie ce are dreptul să aplice facilitățile fiscale. Prin urmare, orice persoană care nu cunoaște condițiile de aplicare a facilităților fiscale crede că salariul minin net în cazul unui angajat din construcții e 3.150 de lei. Or, asta nu e adevărat în toate cazurile. 

Salarii nete care pot varia? Situația angajaților din construcții nu e la fel cu cea a angajaților din IT

Majoritatea angajaților cu acte în regulă sunt obișnuiți să primească lună de lună același salariu în mână sau în cont, nu variații ale netului în funcție de niște factori care nu depind de angajat în mod direct (salariul poate fi mai mic când angajatul absentează nemotivat de la muncă, de exemplu, dar asta e imputabil chiar lui). 

Însă, așa cum redacția avocatnet.ro sublinia acum ceva vreme, asta nu e neapărat valabil în cazul angajaților din construcții. Salariile nete în construcții pot varia, iar dacă angajatorii nu le explică acest lucru salariaților, se pot trezi cu nemulțumiri sau sesizări injuste cu privire la plata salariilor. 

Salariile pot varia și pentru că compania obține mai mult venituri din activități prestate în afara țării. Un alt exemplu: autoritățile fiscale au găsit acum ceva vreme un angajator care aplica taxele salariale reduse pentru domeniul construcțiilor deși nu desfășura efectiv activitatea pe care o declarase în acte - practic, firma nu avea dreptul să achite taxe salariale reduse.

Când se vorbește de scutirea de impozit a unor categorii de angajați, toți beneficiarii sunt puși „în aceeași oală”, deși ei nu pornesc de la același start. Cu alte cuvinte, angajatul din IT va beneficia de scutirea de impozit de 10% lună de lună, dar angajatul din construcții nu neapărat. 

În fine, concluzia ar fi că tot angajatorilor le revine aici responsabilitatea de a-și informa angajații despre aplicarea sau nu a acestor facilități fiscale, pentru a nu se trezi cu reclamații neîntemeiate cu privire la drepturile salariale.