România, cel mai mare exportator de grâu din UE în primele două luni ale sezonului 2023/24

România, cel mai mare exportator de grâu din UE în primele două luni ale sezonului 2023/24

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2023/24, care a început la 1 iulie, au ajuns la 5,03 milioane de tone, în scădere cu 32% faţă de cele 7,39 milioane de tone în perioada similară a sezonului anterior, relevă datele publicate recent de Comisia Europeană.

Aceste date arată că România a rămas cel mai mare exportator de grâu moale din UE de la începutul sezonului 2023/24, cu 1,35 milioane de tone livrate în primele două luni, urmată de Polonia, cu 1,03 milioane de tone, Franţa, 939.000 de tone, Bulgaria, 877.000 de tone, şi Germania, cu 467.000 de tone.

Exporturile de orz ale UE s-au cifrat la 1,45 milioane de tone în primele două luni ale sezonului 2023/24, în scădere cu 27% comparativ cu cele 1,99 milioane de tone exportate în perioada similară a sezonului 2022/23, potrivit datelor consultate de Reuters, preluată de Agerpres.

Pe partea de importuri, statele membre UE au importat în acest sezon, până acum, 2,69 milioane de tone de porumb, cu 41% mai puţin faţă de cele 4,55 milioane de tone de porumb achiziţionate în perioada similară a anului trecut. Spania a rămas de departe cel mai mare importator de porumb din UE, cu 942.000 de tone importate până acum în sezonul 2023/24, urmată de Ţările de Jos, cu 405.000 de tone, şi Italia, cu 339.000 de tone.

Peste 38.000 de firme au fost radiate în primele şapte luni din 2023 (Registrul Comerțului)

Un număr de 38.332 de firme au fost radiate la nivel naţional în primele şapte luni din 2023, cu 6,52% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 6.195 (minus 5,22% faţă de ianuarie - iulie 2022) şi în judeţele Cluj -1.842 (minus 1,07%), Constanţa - 1.731 (minus 5,15%) şi Timiş - 1.715 (minus 7,85%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa - 231 (în scădere cu 31,45%, faţă de primele şapte luni din 2022), Covasna -277 (minus 18,77%) şi Giurgiu - 300 (minus 27,36%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (plus 20,45%), Botoşani (plus 16,90%) şi Bacău (plus 16,88%), potrivit datelor ONRC, consultate de Agerpres.

În perioada analizată, cele mai mari scăderi ale numărului de radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (minus 31,45%), Giurgiu (minus 27,36%) şi Ilfov (minus 22,43%).

Cererea globală pentru uraniu va crește cu 28% până în 2030 (Asociaţia Nucleară Mondială)

Cererea de uraniu pentru reactoare nucleare este de aşteptat să crească cu 28% până în 2030 şi să se dubleze până în 2040, pe măsură ce guvernele îşi măresc capacitatea de energie nucleară, potrivit unui raport publicat joi și realizat de Asociaţia Nucleară Mondială (AMN), transmite Reuters. 

Interesul pentru energia nucleară a crescut de când Rusia a invadat Ucraina şi multe ţări îşi doresc alternative la aprovizionarea cu energie rusească, a adăugat raportul bianual al AMN asupra combustibilului nuclear. 

„De la începutul următorului deceniu trebuie să intre în producţie mine noi, pe lângă livrări tot mai mari”, se arată în comunicat. 

Producţia globală de uraniu a scăzut cu un sfert, până la 47.731 de tone din 2016 până în 2020 şi s-a redresat uşor, până la 49.355 de tone anul trecut, se arată în raport. 

După ce un cutremur şi un tsunami din 2011 au distrus centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia, în cel mai mare dezastru nuclear din lume de la Cernobîl, cu 25 de ani în urmă, ţările au închis zeci de reactoare. 

Capacitatea nucleară globală la sfârşitul lunii iunie 2023 era de 391 gigawaţi de energie electrică (GWe), de la 437 de unităţi, alţi 64 Gwe fiind în construcţie. 

Capacitatea nucleară este de aşteptat să crească cu 14% până în 2030 şi să crească cu 76%, până la 686 Gwe, până în 2040, se arată în raport.