UPDATE: Legea privind reforma fiscală a fost publicată în Monitorul Oficial. Unele măsuri se aplică din noiembrie

E vorba, mai precis, de Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată vineri seara în Monitorul Oficial, partea I, nr. 977, care cuprinde numeroase modificări la Codul fiscal, măsuri antievaziune și măsuri de optimizare a cheltuielilor bugetare.

Măsuri care se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial - noiembrie

Regimul fiscal la IT, agricultură, construcții: Guvernul și-a asumat răspunderea pe o uniformizare a regimului fiscal aplicabil salariilor din IT cu cel din construcții și sectorul agroalimentar, astfel că și angajații din acest dintâi sector să plătească impozit pe veniturile care depășesc 10.000 de lei. Totodată, lucrătorii din sectorul de construcții și cel agroalimentar vor plăti contribuția la sănătate, dar modificările nu se rezumă la atât.

Intră în vigoare în 15 zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial - 11 noiembrie

Mecanismul e-Sigiliu: Dincolo de sistemul e-Transport, care deja funcționează, autoritățile vor să introducă și sistemul e-Sigiliu, prin acesta urmărindu-se trasabilitatea transporturilor rutiere de bunuri. În timp ce e-Sigiliu va monitoriza deplasarea bunurilor pe căile rutiere și posibilele puncte de „deturnare” - de exemplu, bunurile care, în aparență, ar trebui doar să tranziteze România, dar care, în realitate, sunt vândute „la negru” în România, e-Transport vizează doar transporturile de bunuri riscante din punct de vedere fiscal. Totuși, e-Sigiliu va avea nevoie și de unele norme suplimentare pentru aplicare, așa că intrarea sa în vigoare e doar teoretică la momentul împlinirii celor 15 zile de la publicarea legii.

Eliminarea beneficiului plății la jumătate a unora dintre amenzile din domeniul fiscal-contabil: Amenzile prevăzute în acte majore precum Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea contabilității, Ordonanța caselor de marcat și Legea privind operațiunile în numerar NU vor mai putea fi plătite la jumătate din minim în termen de 15 zile. De ce? Pentru a spori conformarea voluntară și pentru a întări disciplina fiscală și disciplina financiar-contabilă în rândul contribuabililor.

Sancțiuni mai dure pentru comercianții și prestatorii la care se găsesc sume nejustificate: Comercianții și prestatorii care nu emit bonuri fiscale sau care le emit cu valori inferioare prețurilor de vânzare, precum și cei care introduc în sau scot din unități sume de bani fără documente justificative sunt acum în vizorul celor de la Finanțe, care propun înăsprirea amenzilor în situațiile în care, la controalele autorităților, sunt identificate sume nejustificate la utilizatorii de case de marcat.

Reducerea drastică a plafoanelor de tranzacții în numerar: plafoanele pe care trebuie să le respecte firmele atunci când fac sau acceptă plăți în numerar se vor micșora, de principiu, cu 80%; totodată, sumele în numerar aflate în casieria firmelor nu vor putea depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 de lei. 

Amenzi și confiscarea bunurilor în cazul celor ce prestează activități neînregistrate sau nu dețin documente de proveniență: Pentru a acoperi lipsa unor prevederi care au ieșit din legislație acum trei ani, Ministerul Finanțelor propune mai multe sancțiuni în scopul combaterii activităților economice ilicite și consolidării disciplina economico-financiară. Astfel, în proiectul în discuție sunt prevăzute amenzi și confiscarea bunurilor pentru persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice fără înregistrare fiscală sau fără documente de proveniență pentru bunurile deținute sau transportate.

Termene concrete în care autoritățile locale trebuie să transmită la ANAF informațiile despre bunurile contribuabililor: Autoritățile locale sunt obligate să facă un schimb periodic de date, referitor la bunurile deținute de contribuabili, cu ANAF. Doar că acum nu există termene concrete pentru această activitate, iar Guvernul vrea să rezolve această chestiune.

Modificări la Legea societăților: în anumite cazuri, desființarea firmelor la cererea ONRC va putea fi amântă până ce Fiscul recuperează datoriile de la acestea.

Intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 sau începând cu veniturile aferente anului 2024

e-Factura, obligatorie: Raportarea obligatorie a facturilor prin sistemul e-Factura se va aplica de la 1 ianuarie 2024 în relațiile B2B, iar sistemul va fi extins la toate persoanele impozabile stabilite în România, indiferent dacă au cod de TVA sau nu, pentru toate operațiunile care au locul livrării sau prestării pe teritoriul național, fiind prevăzute doar câteva mici excepții.

Reguli speciale de impozitare pentru bănci și marile afaceri: Plătitorii de impozit pe profit care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent vor datora la stat un impozit minim pe cifra de afaceri, începând cu 2024, iar băncile și companiile din sectorul de petrol și gaze vor datora un impozit suplimentar din cifra de afaceri. Pentru bănci, impozitul ar urma să fie de 2% pentru primii 2 ani de aplicare (2024-2025), iar apoi să devină de 1% din 1 ianuarie 2026. Pentru industria de oil&gas, impozitul suplimentar a fost reglementat de Guvern la 0,5% din cifra de afaceri.

Impozitarea micro: Regimul de impozitare a microîntreprinderilor urmează să revină, din ianuarie 2024, la sistemul cu două cote de impozit, însă acesta se va aplica diferit față de cum era în trecut. Cota de impozit micro de 1% va fi pentru microfirmele ale căror venituri sunt de maximum 60.000 euro și care nu activează în domenii precum editarea de produse software, HoReCa, activități juridice ale societăților de avocatură ori asistență medicală.

CASS-ul separat pentru activitățile independente: doar în cazul activităților independente, Guvernul dorește aplicarea CASS-ului la un venit situat între șase și 60 de salarii minime brute, CASS care va fi perceput separat de cel pentru alte tipuri de venituri nesalariale, însă măsura se va reflecta în buzunarele PFA-urilor sau profesiilor liberale abia în 2025. 

Impunerea cu 10% a tichetelor de masă și voucherelor de vacanță: taxarea cu CASS (10%) a tichetelor de masă și voucherelor de vacanță acordate de angajatori lucrătorilor e cuprinsă în acest proiect. 

Impozitarea suplimentară a bunurilor de mare valoare: vorbim, mai exact, de impozitarea suplimentară a persoanele fizice care au în proprietate/ proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 de lei și a persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/ înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei (~ 75.000 de euro). 

TVA mai mare pentru diverse operațiuni: O serie de operațiuni sunt scoate din sfera cotelor reduse și mutate la cota standard, iar alte sunt mutate de la cota de 5% la cea de 9%. În plus, apar modificări importante la TVA-ul pentru locuințe, iar anumite scutiri aplicabile în prezent ar urma să fie restrânse. Cine plătește un avans la locuințe până la sfârșitul acestui an mai poate beneficia de cota de TVA de 5%.

Vouchere mai puține pentru bugetari: În următorii doi ani, bugetarii vor primi vouchere de vacanță în valoare de 1.600 de lei, iar personalul militar și polițiștii vor putea deconta servicii turistice în același plafon (1.600 de lei), comparativ cu suma actuală -- 1.450 de lei. Cu toate acestea, Guvernul nu mai vrea să dea vouchere de vacanță bugetarilor cu salarii mari. 

Și băuturile nealcoolice dulci vor intra în rândul produselor supuse accizelor: Acestea vor fi supuse, așa cum se întâmplă acum cu produsele din tutun încălzit sau lichidele cu nicotină destinate țigaretelor electronice, accizelor nearmonizate, adică accizelor care nu sunt reglementate prin legislația europeană, ci sunt reglementate de fiecare țară în parte.

Intră în vigoare la 1 iunie 2024

Impozitarea cu 70% a veniturilor din surse neidentificabile: În cazul persoanelor fizice la care inspectorii fiscali găsesc, în urma controalelor, venituri din surse neidentificabile, impozitul aplicabil ar urma să fie majorat de la 16%, cât e acum, la 70%.

Cronologia unei reforme fiscale făcute pe repede-înainte

După discuții despre măsurile fiscale derulate întreaga vară, cu tot felul de informații apărute pe surse, proiectul de lege a fost pus pentru prima oară în dezbatere de Ministerul de Finanțe pe 19 septembrie, iar pe 25 septembrie seara a fost aprobat. Tot pe 25 septembrie, Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul de lege, printre motivele enunțate de instituție fiind că măsurile fiscale nu se fundamentează pe o analiză de impact și încalcă normele de tehnică legislativă. În aceeași notă, deși a avizat favorabil proiectul, Consiliul Legislativ a formulat, într-un document de 38 de pagini, o serie de observații care vizează atât probleme de tehnică legislative ale proiectului de lege, cât și unele de constituționalitate

Marți seară, pe 26 septembrie, într-o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, proiectul a fost asumat de Executiv în Parlament. Ulterior, mai mulți parlamentari din Opoziție au depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate., iar Curtea Constituțională a respins pe 18 octombrie toate criticile, stabilind că proiectul respectă rigorile legii fundamentale, astfel că proiectul de lege poate fi de-acum promulgat de Peședinție și publicat în Monitorul Oficial.

Modificări ale proiectului față de versiunea inițială. Forma legii pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament include câteva modificări, comparativ cu varianta publicată inițial în dezbatere. O parte au fost decise de Guvern în seara de dinaintea ședinței de asumare a răspunderii în Parlament:

• Este eliminată posibilitatea ca tichetele de masă să fie acordate și în numerar, dar ar urma să apară o limitare a comisioanelor pe care le pot percepe emitenții de astfel de bonuri valorice  Detalii aici.
• Pentru impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri, indicatorul cifra de afaceri ar urma să fie calculat astfel încât să nu includă și accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli.
• Au mai fost făcute modificări și în privința TVA-ului la biletele la evenimente sportive și culturale - acesta să fie de 9%.

O altă serie de modificări au fost propuse de parlamentarii coaliției de guvernare, care au putut depune în ziua când era programată ședința de asumare a răspunderii, timp de câteva ore, amendamente pe care Guvernul avea dreptul să le preia sau nu în forma pe care urma să-și asume răspunderea. Printre măsurile propuse de parlamentari și care sunt cuprinse și în forma care a fost asumată apoi de Executiv:

• o majorare a impozitului pe cifra de afaceri pentru bănci - Guvernul propusese inițial 1%, forma finală prevede un procent de 2% pentru primii 2 ani (2024-2025), iar apoi de 1% din 1 ianuarie 2026, precum și
• introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri și în sectorul de petrol și gaze, care să fie de 0,5%.