UPDATE: ICCJ sesizează CCR în privința legii ce nu ar mai fi permis judecătorilor să reducă onorariile avocaților din oficiu

Propunerea legislativă trecuse deja de Senat, iar la începutul lunii primise și votul decisiv al Camerei Deputaților. 

Prin sesizarea de neconstituționalitate depusă, ICCJ susține încălcarea principiului securității raporturilor juridice și al legalității, egalității în fața legii și dreptului la un proces echitabil, precum și dreptul la apărare. ICCJ spune că parlamentarii ar fi trebuit să prevadă și posibilitatea efectivă a părții care a pierdut procesul de a cunoașe cuantumul onorariului părții adverse și de a-l contesta așa cum a prevăzut. ICCJ critică, de asemenea, ignorarea jurisprudenței CCR în ceea ce privește soluționarea de către instanțe a cererilor de acordare a cheltuielilor de judecată (unde inițiatorii au calificat instanțele ca fiind adesea arbitrare). Printre altele, ICCJ explică de ce rolul judecătorului aici este important pentru partea care pierde procesul și de ce ar trebui păstrată prerogativa reducerii acestuia din oficiu.

Concret, articolul 30 din Legea nr. 51/1995 ar urma să clarifice dreptul avocatului la onorariu și la decontarea cheltuielilor făcute în interesul clientului. Propunerea adoptată luna asta adaugă faptul că onorariul contractat între avocat și client este prezumat ca fiind proporțional în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori activitatea desfășurată de avocat în respectiva cauză.

Totodată, apare și ideea că normativele și procedura de decontare a cheltuielilor de deplasare vor fi cuprinse într-un protocol tripartit - încheiat între Uniunea Națională a Barourilor din România, Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comparativ cu forma actuală a articolului 30 din lege, care stipulează dreptul avocatului la onorariu și acoperirea cheltuielilor fără a face alte precizări, propunerea pune un accent mai mare pe prezumția de corectitudine a onorariului stabilit între avocat și client. Acest lucru va oferi avocaților o poziție mai solidă în disputa privind onorariile pe care le solicită.

Însă și articolul 451 din Codul de procedură civilă este vizat de o schimbare semnificativă. Alineatul 2 al acestui articol va permite instanței să reducă partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților numai în anumite condiții. Reducerea onorariului va fi posibilă la cererea părții interesate și doar dacă onorariul este plătit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, luându-se în considerare și circumstanțele cauzei. În forma actuală, legea permite instanței să reducă onorariul avocaților chiar și din oficiu, fără ca o parte să solicite acest lucru.

De asemenea, proiectul precizează că măsura reducerii cheltuielilor va fi atacată odată cu fondul, iar în cazul hotărârilor supuse recursului, precum și celor definitive, cu reexaminare, cererea va urma să fie soluționată de un alt complet al instanței respective. Această modificare va avea un impact asupra costurilor proceselor și asupra modului în care avocații își negociază onorariile, oferind o cale de atac împotriva deciziilor de reducere a onorariilor. 

Noile prevederi o să se aplice, de asemenea, experților judiciari și specialiștilor numiți, doar că în cazul lor instanța va avea în continuare dreptul de a reduce din oficiu onorariile.

Inițiatorii acestei propuneri consideră că libertatea judecătorului de a diminua partea din cheltuielile de judecată ce reprezintă onorariul avocatului, în lipsa unor criterii obiective și fără a se respecta limitările impuse de articolului 53 din Constituție, este discriminatorie și încalcă dreptul la un proces echitabil, precum și dreptul de proprietate privată. Așa cum sunt prevăzute acum criteriile de apreciere, se ajunge inevitabil, în multe situații, în zona arbitrariului, iar o persoană străină de profesie ajunge să cântărească valoarea muncii altcuiva.

Atenție! Propunerea legislativă va fi analizată acum de CCR în raport cu criticile formulate de Înalta Curte, iar dacă fie și numai unele dintre puncte vor rămâne în picioare, propunerea se va întoarce în Parlament.