Ce trebuie știut despre recuperarea datoriilor fiscale de la firmele aflate în pragul desființării

Având în vedere prevederile art. LXVIII din Legea nr. 296/2023, dispozițiile art. 237 alin. (2) și (9) din Legea societăților nr. 31/1990 au fost modificate în sensul că desființarea societăților la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) poate fi amânată până în momentul în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) recuperează datoriile de la acestea. Regula se aplică din 11 noiembrie 2023.

Astfel, Oficiul Național al Registrului Comerțului va afișa în Buletinul electronic al registrului comerțului lista societăților pentru care urmează să formuleze acțiuni de dizolvare cu cel puțin 60 de zile înainte și o va transmite la ANAF. Ulterior, ANAF va trimite către ONRC, în termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii, o listă cu societățile care înregistrează obligații bugetare restante și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal ori alte creanțe neachitate, caz în care se amână inițierea acțiunii de dizolvare, până la stingerea acestora, după caz, respectiv până la finalizarea acțiunii de control fiscal.

Un aspect important de reținut este acela că, în vederea recuperării datoriilor fiscale de la firmele aflate în pragul desființării, organele fiscale pot recurge la oricare dintre modalitățile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, cum ar fi:

• executarea silită prin poprire;
• executarea silită a bunurilor mobile;
• executarea silită a bunurilor imobile;
• executarea silită a unui ansamblu de bunuri.

Procedurile de execurare silită se pot aplica succesiv sau concomitent, de la caz la caz.

Un alt aspect fiscal important de reținut constă în faptul că activitatea de recuperare a datoriilor fiscale de la firmele aflate în pragul desființării se realizează de organele fiscale în situația în care societatea debitoare apare în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului ca fiind în dizolvare, în lichidare sau sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Așadar, în cazurile prevăzute mai sus se procedează la înscrierea la masa credală, întocmindu-se, în acest sens, o adresă de înaintare, în care se precizează cu ce bunuri figurează înregistrat debitorul în evidențele fiscale, o declarație de creanță în baza căreia se solicită înscrierea la masa credală și un titlu executoriu. 

De asemenea, în situația în care se va constata că debitele societății cu care s-a înregistrat la masa credală au fost achitate sau acestea nu mai sunt datorate ca urmare a încetării bunurilor, organul fiscal va proceda la renunțarea la declarația de creanță.