Ce trebuie să știe românii care au lucrat în SUA despre acordul de securitate socială legiferat recent

Acordul dintre România și SUA reglementează relațiile bilaterale în domeniul securității sociale, inclusiv în ceea ce privește pensiile. Documentul, ratificat prin Legea 3/2023, asigură respectarea drepturilor persoanelor care au lucrat sau locuiesc în unul sau în ambele state semnatare, facilitând accesul la prestații de securitate socială și evitarea dublei impuneri în ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale.

Prevederile referitoare la pensii au ca scop principal asigurarea accesului la servicii sociale pentru persoanele care au contribuit la sistemele de securitate socială din ambele țări. 

Documentul permite ca perioadele de asigurare realizate în unul dintre state să fie recunoscute de celălalt stat, pentru a îndeplini cerințele de eligibilitate pentru pensii. Astfel, persoanele care locuiesc într-unul din statele contractante vor primi tratament egal cu cetățenii respectivului stat în ceea ce privește accesul la prestații de securitate socială.

În plus, persoanele care locuiesc în afara statului în care au acumulat drepturi de pensie le vor putea primi în țara în care locuiesc. Partea americană, însă, nu recunoaște acest drept pentru beneficiarii pensiilor speciale, nebazate pe contributivitate: ”în ceea ce privește România, prevederile paragrafului 1 al prezentului articol nu se vor aplica prestațiilor speciale necontributive în bani”.

O alta reglementare a acordului face referire la lucrătorii detașați să lucreze temporar în celălalt stat contractant și stipulează faptul că aceștia vor continua să fie asigurați și să contribuie la sistemul de securitate socială din țara de origine, dar numai în condițiile în care detașarea nu se întinde pe o perioadă mai mare de cinci ani.

O prevedere asemănătoare face referire și la lucrătorii independenți (cum ar fi nomazii digitali): ”în cazul în care o persoană care desfășoară în mod normal activități ca lucrător independent pe teritoriul unui stat contractant se relochează temporar pe teritoriul celuilalt stat contractant, aceasta va fi supusă doar legilor primului stat contractant, cu condiția ca primul stat contractant să stabilească faptul că aceasta va desfășura o activitate independentă similară și că perioada activității independente de pe teritoriul celuilalt stat contractant nu va depăși cinci ani”.

Acordul de securitate socială încheiat de România și Statele Unite prevede că persoanele care au realizat cel puțin șase trimestre de asigurare conform legilor Statelor Unite, dar nu au suficiente perioade de asigurare pentru a beneficia de prestații în baza legilor Statelor Unite, pot beneficia de prestații în baza legilor Statelor Unite, ținându-se cont și de perioadele de asigurare realizate conform legilor din România. Cuantumul prestațiilor va fi calculat în funcție de veniturile medii ale persoanei și de raportul dintre durata perioadelor de asigurare realizate în baza legilor Statelor Unite și de perioada completă de asigurare, stabilită conform legilor acestei țări.

De asemenea, dacă o persoană îndeplinește condițiile necesare pentru a avea dreptul la o prestație conform legilor României, fără a lua în considerare perioadele de asigurare realizate conform legilor Statelor Unite, instituția competentă din România va calcula prestațiile numai în baza perioadelor de asigurare realizate conform legilor României.

În plus, dacă o persoană nu îndeplinește condițiile necesare pentru a avea dreptul la o prestație conform legilor României, fără a lua în considerare perioadele de asigurare realizate în baza legilor Statelor Unite și acordarea dreptului la prestații în baza legilor României este condiționată de realizarea unei anumite perioade de asigurare, instituția competentă din România ia în considerare, în măsura necesară, perioadele de asigurare realizate conform legilor Statelor Unite, în măsura în care acestea nu se suprapun cu perioade de asigurare deja recunoscute în baza legilor României, ca și cum ar fi fost perioade realizate în baza legilor României.

La determinarea eligibilității pentru prestații, instituția competentă din România va lua în considerare o perioadă de asigurare de trei luni pentru fiecare trimestru de asigurare certificat de instituția competentă din Statele Unite.

Conform uneia dintre prevederile acordului, corespondența dintre cele două state, ori dintre autoritățile acestora și cetățeni pot fi purtate atât în engleză, cât și în română, documentele sau cererile  neputând fi refuzate pe motiv că sunt redactate în limba celuilalt stat contractant.

Atenție! Acordul dintre cele două țări va intra în vigoare în prima zi a celei de a patra luni trecute de la data ultimei note prin care statele contractante își notifică reciproc completarea procedurilor interne necesare.