Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” au contestat la Curtea de Apel Pitești un ordin al Procurorului General al României, care desemna procurori specifici la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) pentru a efectua urmăriri penale în cazuri de corupție implicând judecători și procurori. Aceste asociații au susținut că reglementarea națională care a stat la baza ordinului contravine legislației și valorilor UE, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției și independența justiției.
Curtea de Apel Pitești a sesizat CJUE pentru a clarifica dacă asociațiile profesionale ale magistraților pot avea calitate procesuală activă pentru a contesta acest tip de decizii și dacă reglementarea națională în cauză este compatibilă cu obligațiile României sub legislația UE. Decizia CJUE a venit astăzi (C-53/23).
CJUE a analizat două întrebări principale: dacă dreptul Uniunii se opune unei reglementări naționale care limitează acțiunile în justiție ale asociațiilor profesionale ale magistraților și dacă aceeași reglementare respectă angajamentele României în materie de luptă împotriva corupției.
În ceea ce privește prima întrebare, Curtea a concluzionat că, deși statele membre au obligația să asigure o protecție jurisdicțională efectivă conform articolului 2 și articolului 19 alineatul (1) Tratatul UE, coroborate cu articolele 12 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, aceasta nu implică automat dreptul asociațiilor profesionale de magistrați de a introduce acțiuni în instanță pentru a apăra independența justiției. Prin urmare, reglementarea națională care impune ca asociațiile să demonstreze un interes legitim privat pentru a putea acționa în justiție nu contravine principiilor menționate anterior.
Referitor la cea de-a doua întrebare, în lumina răspunsului dat la prima întrebare, Curtea a decis că nu este necesar să se răspundă, deoarece problema calității procesuale a asociațiilor fusese deja clarificată.
Această hotărâre subliniază autonomia statelor membre în definirea cadrului procedural, respectând principiul de echivalență și de efectivitate. Totodată, CJUE reafirmă că protecția jurisdicțională efectivă nu impune statelor membre să acorde asociațiilor profesionale ale magistraților dreptul de a contesta orice decizie națională. Această decizie este esențială pentru înțelegerea modului în care principiile UE privind statul de drept și independența justiției trebuie să fie echilibrate cu normele procedurale naționale.
În fine, recenta hotărâre a CJUE clarifică rolul și limitele asociațiilor profesionale ale magistraților în protejarea independenței sistemului judiciar. Deși aceste asociații nu pot acționa în justiție în toate circumstanțele, ele rămân actori importanți în promovarea valorilor statului de drept și în supravegherea respectării angajamentelor în materie de justiție și luptă împotriva corupției. Această hotărâre consolidează, de asemenea, înțelegerea că legislația UE este complementară, iar nu înlocuitoare a reglementărilor și practicilor juridice naționale.
Comentarii articol (0)