ACCES GRATUIT

Tribunalul UE devine competent să judece trimiteri preliminare în șase domenii specifice, începând cu 1 octombrie

Începând cu 1 octombrie 2024, Tribunalul Uniunii Europene (UE) va obține competența de a judeca trimiteri preliminare în șase domenii importante. Această schimbare face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului judiciar al UE, menită să îmbunătățească eficiența și să reducă volumul de muncă al Curții de Justiție. Modificările au fost publicate recent în Jurnalul Oficial al UE și vor intra în vigoare pe 1 octombrie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mobilitatea salariaților: CJUE va trebui să clarifice aplicarea legislației de securitate socială în cazul lucrătorilor care își desfășoară activitatea și în state terțe, nu doar în țările UE

Un tribunal din Germania a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să clarifice aplicarea legislației privind coordonarea sistemelor de securitate socială în cazul lucrătorilor care își desfășoară activitatea și în afara Uniunii Europene (UE), nu doar în statele membre. Concret, care ar fi modul în care trebuie să fie apreciată „partea semnificativă” a activității unui lucrător: trebuie să se ia în calcul toate activitățile, inclusiv cele din țări terțe, sau numai activitățile desfășurate în statele membre ale Uniunii? Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Autenticitatea unei semnături electronice calificate poate fi pusă sub semnul întrebării în fața unei instanțe, similar cu o semnătură olografă

În cazul unui litigiu fiscal în Bulgaria, unde instanța de trimitere a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) interpretarea efectului juridic și a forței probante a semnăturilor electronice calificate, Curtea a decis că semnăturile electronice calificate trebuie recunoscute cu aceeași forță probantă ca și semnăturile olografe, conform dreptului național, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele specificate în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind semnăturile electronice. CJUE a spus că semnăturile electronice pot fi contestate în aceleași condiții ca și semnăturile olografe, conform legislației naționale. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: Dreptul UE nu impune să se confere asociațiilor profesionale ale magistraților dreptul de a contesta deciziile legate de numirea procurorilor. Decizia de azi vizează două asociații ale magistraților români

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat astăzi o hotărâre importantă care aduce lumină asupra unor aspecte legate de capacitatea asociațiilor profesionale ale magistraților de a acționa în justiție pentru a apăra independența justiției. Concret, Curtea constată că dreptul Uniunii Europene (UE) nu se opune unei norme naționale care, în practică, prin faptul că impune dovedirea unui interes privat pentru admisibilitatea acțiunii în instanță, exclude ca asociațiile magistraților să poată contesta numirea procurorilor însărcinați cu urmărirea penală a judecătorilor. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: clienții se pot retrage din contractele de credit auto și după expirarea termenului de 14 zile, dar nu și din cele de leasing

O hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a interpretat dreptul UE în sensul că nu permite retragerea clienților din contractele de leasing auto care nu au opțiune de cumpărare. Dar, dacă un consumator nu a fost informat corect la încheierea unui contract de credit pentru mașină, poate rezilia contractul de cumpărare în orice moment, înainte de achitarea totală. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Combaterea fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale UE

CJUE: Efectele deciziilor CCR în privința prescripției răspunderii penale nu ar trebui aplicate astfel încât să ducă la impunitate generalizată. Judecătorii nu ar trebui sancționați dacă nu aplică o decizie CCR pentru a da întâietate dreptului UE

Situația din România privind lipsa unor cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale între 2018 - 2022 (ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale a României - CCR) a ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), când Curtea de Apel Brașov a decis să trimită câteva întrebări preliminare CJUE. Ca urmare a deciziilor CCR, mai multe procese penale au fost închise și mai mulți condamnați au contestat hotărârile definitive, însă unele dintre fapte vizează tocmai interesele financiare ale UE. Pe de o parte, judecătorii sunt ținuți, cu riscul răspunderii discplinare, să respecte deciziile CCR, însă în discuție există și principiul supremației dreptului Uniunii, prin urmare, dilema judecătorilor - ce să aplice? În decizia pronunțată luni, CJUE nu le spune judecătorilor români să facă abstracție de deciziile CCR, întrucât la mijloc sunt drepturi fundamentale ale inculpaților, dar să țină cont și de interesele UE - mai exact, să nu se ajungă până la repunerea în discuție a hotărârilor definitive de condamnare, ca efect al unei aplicări retroactive a legii penale mai favorabile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Nemotivarea refuzului instanței de ultim grad cu privire la trimiterea unor întrebări preliminare la CJUE reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil

Reluând raționamente formulate anterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că instanța este obligată să motiveze refuzul de a face o cerere pentru o decizie preliminară atunci când îi este cerut acest lucru și nu mai există cale de atac împotriva deciziilor respectivei instanțe. Nemotivând refuzul, spune CEDO într-o decizie recentă, instanța națională îi încalcă solicitantului dreptul la un proces echitabil. Citește articolul