O persoană fizică nu poate folosi munca zilieră în calitate de beneficiar, dar se poate folosi de legea prestatorului casnic

Desfășurarea activității de zilier este considerată muncă necalificată cu caracter ocazional și este reglementată de Legea nr. 52/2011. Aceasta prevede domenii expres stabilite de activitate și utilizare a acestui tip de muncă.

O informare emisă recent de Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad (ITM Arad) subliniază faptul că nu orice persoană poate avea calitatea de beneficiar al muncii ziliere. Pot beneficia de munca zilieră doar unitățile administrativ-teritorale, persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală și întreprinderea familială.

Legea reglementează deopotrivă durata de muncă în cazul zilierilor, cât și tariful orar minim al acestora. Mai mult, munca zilieră nu poate fi folosită în orice domeniu de activitate, ci doar în domeniile prestabilite, precum: agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură, pescuit și acvacultură, activități de interpretare artistică, activități de alimentație (catering) pentru evenimente, restaurante și altele.

Dacă pentru aceste domenii persoanele fizice nu pot fi beneficiari, există câteva servicii pentru care un beneficiar persoană fizică poate apela la legea prestatorilor casnici, care, de asemenea, include o listă prestabilită de activități (34 la număr) și se regăsesc în Anexa legii nr. 111/2022. Câteva dintre acestea includ igienizarea locuinței, grădinărit, prepararea hranei, servirea mesei, îngrijirea persoanelor dependente, precum și altele.

La fel ca în cazul zilierilor, raportul de muncă dintre prestatorul casnic și beneficiar se stabilește prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.

Dacă, însă, o persoană beneficiază de alte servicii decât cele din domeniile stabilite de legea zilierilor, sau activitățile stabilite de legea prestatorilor, este posibil ca persoana care prestează muncile respective să nu poată fi decât salariată sau să lucreze ca independent autorizat.

De exemplu, am putea intui că activitatea de bonă este reglementată de legea prestatorului. În realitate, însă, cadrul legal de desfășurare a activității de bonă, stabilit prin Legea nr. 167/2014, indică faptul că acest tip de muncă este calificată, iar pentru a putea exercita profesia de bonă, persoana trebuie să se înregistreze ca PFA și să încheie contract cu beneficiarul, sau să fie persoană angajată pe un post de bonă la o firmă autorizată, caz în care firma va încheia contract cu beneficiarul.

Un alt exemplu sugestiv pentru situația relatată mai sus este munca în domeniul construcțiilor, unde, la fel, am putea intui cu ușurință că se poate încadra la munca de zilier, mai ales având în vederea realitatea socială din țara noastră, unde tot mai mulți lucrători în construcții lucrează cu ziua, fără să fi semnat un contract care să asigure securitatea în muncă. Pentru că legea nu permite persoanelor din acest domeniul să lucreze ca zilieri, singura alternativă legală de desfășurare a muncii în construcții este în baza  unui contract de muncă, încheiat cu o firmă care oferă astfel de servicii. Astfel este evitată atât munca la negru, cât și contravențiile de până la 10.000 de lei pe care inspectorii de muncă le pot aplica în cazul unui control.