„Se dă următoarea speță – angajat funcție asistent manager cod COR 334303 (cod pentru studii medii), cu fișa a postului specificat la nivelul studiilor – studii superioare, este corect codul COR? Având nevoie să demonstrez vechimea în muncă cu studii superioare, nu pot… Ce pot face în acest caz, în afara unei eventuale modificării a funcției? Pot da firma în judecată?”
Acesta nu e tocmai un caz izolat, astfel de situații fiind destul de des întâlnite, iar aici fiecare parte (salariat și angajator) are propria vină.
Dacă angajatorul putea fi tras la răspundere pentru nerespectarea dispozițiilor legale, iar în cazul în care, în timpul unui control al inspectorilor de muncă, acest aspect era sesizat corespunzător, inspectorii având posibilitatea să dispună măsura conformării, salariatul este cel prejudiciat pe termen lung, așa cum este și în cazul semnalat.
Practic, în acest moment, deși a avut reprezentarea faptului că din momentul angajării a exercitat o ocupație pentru care erau necesare studii superioare și, cel mai probabil, acest aspect a fost și solicitat la angajare, angajata a constatat că, în realitate, pentru postul pe care-l ocupa erau suficiente studiile medii.
Sigur, revenind la partea de vină a lucrătorului, inclusiv în cazul în care s-ar ajunge în instanță, se poate aduce în discuție faptul că nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea legii, iar Clasificarea ocupațiilor din România (COR) este aprobată printr-un act normativ (Ordinul 1832/2011), având la bază ESCO (clasificarea multilingvă a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor europene) și ISCO 08, documente accesibile în mod gratuit.
Modificarea felului muncii (a ocupației din contract) este posibilă numai prin acordul părților, iar această modificare trebuie înregistrată în registrul electronic de evidență a salariaților cel puțin cu o zi înainte, corecția fiind, de asemenea posibilă, însă aici nu este vorba despre o încadrare necorespunzătoare pentru a justifica o corecție, ci despre o neconformitate în privința cerințelor specifice postului, atât în momentul lansării ofertei de muncă, cât și ulterior, prin introducerea acestei cerințe în fișa postului.
În privința fișei de post (anexă a contractului individual), neconformitățile puteau fi semnalate încă din primul moment, având în acel moment posibilitatea de a solicita instanței verificarea aspectelor nelegale și obligarea angajatorului în sensul corelării cerințelor specifice postului cu cele legale.
De asemenea, dacă fișa de post a avut această formă din momentul semnării contractului de muncă, nu vorbim despre o modificare a felului muncii, deci am putea lua în considerare atât termenul prevăzut de art. 268 alin (1) lit. d) din Codul muncii - „pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia” -, fie pe cel prevăzut de art. 268 alin (2) – „În toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului”.
Dacă luăm în calcul prima variantă, nulitatea unei clauze, avem în vedere eliminarea condiției privind studiile superioare și a sarcinilor și atribuțiilor specifice altor ocupații din fișa postului, iar în cel de-al doilea caz, dacă printre sarcinile și atribuțiile exercitate efectiv se regăsesc și altele, specifice unei ocupații pentru care sunt necesare studii superioare, avem în vedere chiar solicitarea încadrării în mod corespunzător, conform COR, situație care poate conduce la obligarea angajatorului în privința modificării încadrării și a recunoașterii vechimii pentru o ocupație care presupune existența studiilor superioare.
Aceste situații, constatate după foarte mult timp, dar ignorate în primul moment al unei relații de muncă, atrag atenția asupra modului superficial în care atât angajatorii, cât și lucrătorii, privesc relațiile de muncă.
Totodată, dacă în tot acest timp angajatorul a fost verificat și de către inspectorii de muncă, situația este și mai gravă, pentru că indică și superficialitatea cu care sunt tratate anumite aspecte din cadrul relațiilor de muncă chiar de către cei care au posibilitatea să le constate și să impună remedierea lor.
Oricât am discuta despre litera legii, practica ne oferă tot timpul exemple de situații la limita sa. În scopul de a înțelege cât mai bine cum se aplică legea în situații concrete, ne-am propus să plecăm de la poveștile oamenilor. Dacă vrei să ne povestești despre ce se petrece la locul de muncă ori cu angajații tăi, ne poți scrie la adresa realitati_hr@avocatnet.ro și împreună cu specialiști vom încerca să oferim o perspectivă juridică asupra situației respective. |
Comentarii articol (0)