Regulile de afișare a reducerilor de preț în magazine: CJUE oferă lămuriri suplimentare privind procentele de reducere și formulările folosite de comercianți

Joi, CJUE a emis o hotărâre în cauza C-330/23, care abordează aspecte esențiale legate de protecția consumatorilor, în special în ceea ce privește notificările de reducere a prețurilor. Această decizie a fost determinată de un litigiu între o asociație de consumatori și retailerul Aldi Süd, care a fost acuzat de practici comerciale înșelătoare. Litigiul a început după ce asociația consumatorilor a observat că Aldi anunța reduceri de preț în materialele sale publicitare, dar fără a respecta reglementările europene privind modul în care aceste reduceri sunt calculate. Conform directivelor europene, reducerea prețului trebuie să se bazeze pe un preț anterior clar definit, care este cel mai scăzut preț practicat de comerciant în ultimele 30 de zile. Aldi a fost acuzat că, în publicitatea sa, indică prețuri diminuate care nu reflectă realitatea prețului anterior aplicat.

În particular, Aldi a promovat bananele și ananașii cu prețuri reduse, dar prețurile indicate ca fiind „anterioare” nu respectau cerințele legale, ceea ce a dus la sesizarea instanței de judecată de către asociația consumatorilor. Tribunalul regional din Düsseldorf a decis să suspende judecata și să adreseze CJUE întrebări preliminare pentru a clarifica interpretarea articolelor 6a din Directiva 98/6/CE, care reglementează modul în care trebuie prezentate reducerile de preț. Mai precis, instanța germană a dorit să afle dacă procentul de reducere comunicat trebuie să se bazeze strict pe prețul anterior definit în directivă și dacă orice mențiune publicitară referitoare la ofertele de preț trebuie să reflecte același preț anterior. 

• „Articolul 6a alineatele (1) și (2) din Directiva 98/6 trebuie interpretat în sensul că procentul indicat în notificarea de reducere a prețului se poate referi numai la prețul anterior în sensul articolului 6a alineatul (2) din Directiva 98/6?”
  
  
• „Articolul 6a alineatele (1) și (2) din Directiva 98/6 trebuie interpretat în sensul că evidențierile din publicitate, prin care se atrage atenția asupra prețului redus al unei oferte (cum este, de exemplu, desemnarea prețului ca «preț șoc»), trebuie să se refere la prețul anterior în sensul articolului 6a alineatul (2) din Directiva 98/6, atunci când sunt folosite într-o notificare de reducere a prețului?”

Curtea a stabilit că, pentru a respecta reglementările europene, orice reducere de preț notificată de un comerciant trebuie să se bazeze pe „prețul anterior” definit ca fiind cel mai scăzut preț aplicat în ultimele 30 de zile. Aceasta înseamnă că dacă un comerciant anunță o reducere, prețul de referință pentru această reducere nu poate fi un preț mai mare decât cel anterior. CJUE a subliniat că scopul acestei reglementări este de a proteja consumatorii de practici comerciale înșelătoare și de a asigura transparența în comunicarea prețurilor.

Curtea a argumentat că o interpretare care permite comercianților să prezinte reduceri fără a respecta criteriile stricte stabilite în directivă ar submina obiectivele de informare corectă a consumatorilor. Astfel, CJUE a concluzionat că orice mențiune publicitară referitoare la prețuri reduse trebuie să fie corectă și clară, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor.

Exemplele de preț din speță

„Prospectul valabil pentru săptămâna cuprinsă între 17 și 22 octombrie 2022 propunea printre altele o «super promoție» privind «produse proaspete la prețuri reduse», printre care «banane bio în vrac din comerț echitabil» și «ananași Rainforest Alliance». Prețul fiecăruia dintre aceste două produse era menționat lângă reprezentarea lor fotografică, sub forma unui dreptunghi alb, în care figurau două indicări de preț diferite, și anume, la mijloc, o indicare de preț cu caractere mari (1,29 euro pentru banane și 1,49 euro pentru ananași), precum și, în colțul inferior drept, o altă indicare de preț, cu caractere mai mici și barate (1,69 euro pentru fiecare dintre cele două produse). În cazul bananelor, un dreptunghi în culorile drapelului german, parțial suprapus pe cel care indica prețul, preciza reducerea acestuia din urmă în procente. Un dreptunghi suprapus similar a fost utilizat pentru oferta referitoare la ananași, cu mențiunea «preț șoc» («Preis-Highlight»). Sub fiecare dintre cele două dreptunghiuri albe referitoare la preț figura următorul text: «Ultimul preț de vânzare. Cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile», urmat de o a treia indicare de preț (1,29 euro pentru banane și 1,39 euro pentru ananași) (...)

Din decizia de trimitere reiese că prețul afișat în magazinele grupului Aldi pentru bananele respective se ridica la 1,69 euro/kg fără întrerupere de la jumătatea lunii septembrie 2022, cu excepția săptămânii 19-24 septembrie, în cursul căreia le-a fost aplicat un preț redus de 1,29 euro/kg. În ceea ce privește ananașii, prețul unitar al acestora se situa între 1,39 și 1,79 euro în cursul celor cinci săptămâni care au precedat oferta care figura în prospect. Prețul imediat anterior acestei oferte era de 1,69 euro”, scrie în cuprinsul hotărârii CJUE.

În ambele situații, reducerea de preț nu se raporta la cel mai mic preț din ultimele 30 de zile, iar informațiile erau prezentate de așa manieră (dimensiunea scrisului, fontul, fundalul prețurilor ș.a.m.d.) că un consumator ar fi putut trece chiar peste informația esențială care demonstra că prețurile fuseseră oricum sub nivelul 1.69 euro/kg în ultimele 30 de zile. 

Ce sancțiuni riscă comercianții din România dacă nu respectă regimul afișării reducerilor de preț

Desigur, România a transpus de multă vreme prevederile europene privind afișarea reducerilor de preț. Obligația de afișare a celui mai mic preț se regăsește în HG 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare, care a fost modificată în 2022 prin HG 686/2022: „Prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de vânzător în aceeași suprafață de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț".

Astfel, în situația în care reducerea de preț se aplică treptat, să zicem, pe perioada aceleiași campanii de reducere, prețul anterior e considerat prețul fără reducere înainte de aplicarea reducerii de preț. Totuși, legea română stabilește că în cazul produselor perisabile, perioada de referință este de 10 zile, și nu de 30.

Neindicarea prețului anterior aplicat de vânzător ca urmare a unui anunț de reducere a prețului se poate sancționa cu amendă de la 5.000 și 30.000 lei.

Orientări privind interpretarea articolului 6a din Directiva 98/6/CE

Interpretarea art. 6a din directivă a fost în discuție în speța prezentată mai sus. În mai 2022, Comisia Europeană a emis o serie de ghiduri privind interpretarea și aplicarea actelor legislative europene în materie de protecţie a consumatorilor. Unul dintre aceste ghiduri vizează tocmai interpretarea art. 6a din Directiva 98/6/CE și poate fi consultat aici. Art. 6a urmărește să împiedice comercianții să majoreze în mod artificial prețul de referință și/sau să inducă în eroare consumatorii cu privire la cuantumul reducerii. 

Astfel, de la regula aifșării celui mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile înainte de aplicarea reducerii, avem excepții care includ bunurile perisabile și campaniile de reduceri progresive. Apoi, statele membre pot adopta norme specifice pentru bunuri perisabile sau bunuri noi pe piață, dar acestea trebuie să respecte cadrul general al directivei - în România, în cazul produselor perisabile perioada de referință e de 10 zile, așa cum am punctat mai sus. 

Un alt aspect punctat în ghid e că reducerile personalizate, programele de fidelitate și anumite oferte speciale nu fac obiectul articolului 6a, dar rămân sub incidența Directivei privind practicile comerciale neloiale.