„Prin adoptarea Directivei CSRD s-a dorit îmbunătățirea raportării de informații sociale și de mediu de către entități, în sensul sporirii standardizării, a consecvenței și a comparabilității informațiilor nefinanciare prezentate în întreaga Uniune. În mod similar cu prevederile relevante pentru domeniul auditului statutar, este necesar ca prevederile Legii 162/2017 să fie corelate cu prevederile europene în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi”, au explicat inițiatorii ordonanței de urgență.
Reglementările contabile au fost modificate încă de la începutul anului 2024 pentru a înlocui declarația nefinanciară cu raportarea privind durabilitatea prevăzută de Directiva CSRD (nr. 2.464/2022). Însă procesul de transpunere implică modificarea mai multor acte normative, de aici venind și nevoia modificării legislației auditului. Iată care sunt principalele modificări.
I) Legea 162/2017
1. Sunt introduse reguli pentru asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea (art. I, pct. 1-5, 8-11, 13, 17, 19-42, 45-55, 58-61, 65, 67, 73, art. IV, art. V, art. X din OUG 137/2024). Mai exact, la primul titlu al legii este precizat că acesta acoperă, dincolo de auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea. De asigurarea acestei noi raportări se ocupă auditorii financiari persoane fizice și firmele de audit. Acestea trebuie să prezinte rezultatele asigurării raportării privind durabilitatea într-un raport scris de asigurare.
Iar Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) devine inclusiv autoritate de reglementare în domeniul asigurării raportării privind durabilitatea. Astfel, auditorii financiari și firmele de audit trebuie să efectueze asigurarea raportării privind durabilitatea în conformitate cu standardele de asigurare adoptate de Comisia Europeană, acestea fiind traduse în limba română și publicate prin grija ASPAAS.
De asemenea, este precizat că raportarea privind durabilitatea este definită prin reglementările contabile aplicabile, astfel că definiția nu este reluată și aici. Iar asigurarea raportării privind durabilitatea înseamnă îndeplinirea procedurilor care au drept rezultat opinia exprimată de auditorul financiar sau de firma de audit, în conformitate cu reglementările legale în domeniu.
Totuși, pentru autorizarea pentru efectuarea asigurării raportării privind durabilitatea, o persoană fizică sau un auditor financiar trebuie să îndeplinească și anumite cerințe specifice nou-introduse:
- examenul scris de competență profesională trebuie să asigure și verificarea nivelului necesar de cunoștințe teoretice în domeniile relevante pentru asigurarea raportării privind durabilitatea, precum și a capacității de a aplica în practică cunoștințele teoretice;
- testul de cunoștințe teoretice (inclus în examenul de competență profesională) trebuie să includă cel puțin următoarele domenii: cerințele legale și standardele referitoare la întocmirea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea; analiza privind durabilitatea; procesul de diligență în ceea ce privește aspectele de durabilitate; cerințele legale și standardele de asigurare pentru raportarea privind durabilitatea;
- cel puțin opt luni din pregătirea practică de minimum trei ani a auditorului financiar sau a stagiarului se desfășoară în domeniul asigurării raportării anuale și consolidate privind durabilitatea sau al altor servicii legate de durabilitate;
- în cazul auditorilor financiari din alte state membre, ca să fie autorizați să efectueze și asigurarea raportării privind durabilitatea, testul de aptitudini specific trebuie să aibă în vedere verificarea deținerii unui nivel corespunzător de cunoștințe privind legislația națională aplicabilă, în măsura în care acestea sunt relevante pentru asigurarea raportării privind durabilitatea.
De asemenea, se prevede că auditorii financiari și firmele de audit trebuie să întocmească un dosar de asigurare pentru fiecare misiune de asigurare referitoare la raportarea privind durabilitatea. În cazul în care același auditor financiar efectuează atât auditul statutar al situațiilor financiare anuale, cât și asigurarea raportării privind durabilitatea, dosarul de asigurare poate fi inclus în dosarul de audit.
Însă acestea sunt doar câteva dintre prevederile nou-apărute în lege cu privire la raportarea privind durabilitatea, pentru că ordonanța de urgență face referire la mult mai multe aspecte - inclusiv la răspunderea administrativă și contravențională avem schimbări notabile.
Pe deasupra, există și unele prevederi tranzitorii demne de menționat. În primul rând, auditorii financiari autorizați în România sau în alt stat membru înainte de 1 ianuarie 2024 nu sunt supuși cerințelor specifice referitoare la asigurarea raportării privind durabilitatea (cele patru cerințe noi din lista de mai sus). În al doilea rând, cei aflați, la 1 ianuarie 2024, în procesul de autorizare nu sunt supuși cerințelor amintite cu condiția ca procesul respectiv să se termine până la 1 ianuarie 2026. În al treilea rând, auditorii financiari autorizați înainte de 1 ianuarie 2026 care vor să efectueze asigurarea raportării privind durabilitatea trebuie să dețină cunoștințele necesare în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și asigurarea raportării privind durabilitatea (dobândite prin intermediul programelor de formare continuă organizate de ASPAAS).
2. Situațiile de compromitere serioasă a bunei reputații, date prin ordin al ASPAAS (art. I, pct. 6). Situațiile în care buna reputație a auditorului financiar sau a firmei de audit este compromisă serios urmează să fie stabilite direct prin ordin al ASPAAS. Până acum, aceste situații erau prinse direct în lege, la articolul 6. De ce sunt importante aceste situații? Pentru că autorizarea unui auditor financiar sau a unei firme de audit se retrage în cazul în care buna reputație este compromisă serios.
3. Noi modalități de a primi autorizarea ca auditor financiar (art. I, pct. 7, 15). Apare o prevedere complet nouă potrivit căreia cursul de instruire teoretică și stagiul de pregătire practică se pot echivala, prin documente justificative, dacă persoanele fizice au fost angajate, timp de 15 ani, în activități profesionale care le-au permis să dobândească suficientă experiență în domeniul financiar-contabil și audit sau dacă au calitatea de conducător de doctorat în domeniul financiar-contabil și audit de cel puțin cinci ani.
4. Dispare testul de acces la stagiu (art. I, pct. 14). Se prevede eliminarea testului de acces la stagiu pentru dobândirea calității de stagiar în activitatea de audit financiar de către persoanele fizice. Astfel, stagiarii trebuie doar să fie licențiați sau admiși la cursuri (pe care le și urmează) la o instituție de învățământ superior, varianta din urmă fiind complet nouă, și să aibă o bună reputație.
5. Cotizațiile trebuie plătite și în timpul suspendării activității (art. I, pct. 18). În cazuri temeinic justificate, un auditor financiar activ poate solicita suspendarea exercitării activității pentru o perioadă de maximum trei ani consecutivi (situație care se menționează în Registrul public electronic), prevede legislația. Însă de aici dispare mențiunea că în perioada respectivă auditorul este scutit de plata cotizațiilor, ceea ce înseamnă că acestea trebuie achitate.
6. Alte noutăți demne de menționat legate direct sau indirect de Legea 162/2017:
- ASPAAS poate recunoaște cursurile de formare continuă organizate de către un organism profesional național sau internațional, în baza protocoalelor încheiate în acest sens, prevederea introdusă fiind complet nouă;
- sunt multiple modificări legate de organizarea, funcționarea și atribuțiile ASPAAS (inclusiv cu privire la taxele și cotizațiile ce constituie venituri proprii ale acestei entități);
- de-acum, o entitate de interes public nu încheie un contract pentru o misiune de audit cu un anumit auditor statutar sau cu o anumită firmă de audit și nici nu prelungește o misiune dacă auditorul statutar sau firma de audit respectivă a prestat servicii de audit pentru entitatea de interes public în cauză timp de cel puțin zece ani consecutivi la data de 3 decembrie 2024 - practic, perioada de zece ani devine maximul permis în cazul entităților de interes public. Prin excepție, misiunile de audit pentru care s-au încheiat contracte anterior datei de 3 decembrie 2024, în baza cărora s-au prestat servicii de audit pentru entitatea de interes public în cauză pe o perioadă de cel puțin zece ani, pot rămâne valabile până la 31 decembrie 2025. Misiunile de audit care la data de 3 decembrie 2024 au o durată mai mică de zece ani consecutivi pot rămâne valabile până la sfârșitul duratei maxime de zece ani.
Comentarii articol (0)