Analiză: Plafonul pentru scutirea de TVA se modifică în 2025: Ce efecte au fost la cele mai recente schimbări de plafon, potrivit statisticilor ANAF

Dincolo de faptul că regimul național de scutire de TVA pentru întreprinderi mici trebuie „deschis” și pentru firmele din alte state ale UE (așa cum regimurile din alte state din UE se „deschid” pentru România), vom avea și un plafon nou de scutire, potrivit Directivei europene 285/2020.

Concret, de la 1 ianuarie 2025, plafonul de scutire de TVA trebuia să fie de maximum 85.000 euro, calculat la cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la 18 ianuarie 2018 - ceea ce înseamnă maximum 395.080 lei. Plafonul actual de 88.500 euro este calculat la cursul de schimb de la data aderării României la UE (1 ianuarie 2007), astfel că vorbim de 300.000 lei.

Totuși, trebuie subliniat că, pe de o parte, 85.000 euro este plafonul maxim ce poate fi stabilit la nivel național, astfel că autoritățile de la noi ar putea opta, teoretic, pentru unul inferior. Pe de altă parte, directiva permite introducerea unor plafoane diferite pentru sectoare economice diferite, pe baza unor criterii obiective (dar maximul permis este tot de 85.000 euro).

Așadar, Guvernul are mai multe variabile de care se poate folosi la conturarea noii forme a regimului de scutire de TVA, dar până acum nu există nici măcar o formă de dezbatere publică a proiectului de act normativ prin care se va modifica articolul 310 al Codului fiscal. În teorie, o majorare a plafonului general de scutire de TVA ar însemna o reducere a numărului de plătitori de taxă, pe când o reducere a plafonului ar însemna o majorare a numărului de plătitori.

De ce „în teorie”? Pentru că lucrurile pot sta diferit în practică. Așa cum firmele pot opta să devină plătitoare de TVA, în prezent, deși nu sunt obligate să facă acest lucru, la fel pot opta să rămână plătitoare de TVA în urma schimbării plafonului de scutire de taxă (statisticile ANAF nu fac distincție, însă, între cei obligați și cei care optează). În plus, activitatea derulată în paralel de inspectorii fiscali poate să influențeze și ea numărul de plătitori de TVA, din moment ce la controale pot fi depistate situații în care firmele trebuiau să ceară de mult timp codul de TVA, dar n-au făcut-o (intenționat sau nu).

Dacă ne raportăm la statisticile trimestriale ale ANAF din perioada celor mai recente modificări ale plafonului de scutire de TVA (penultima și ultima), observăm, pe de o parte, că numărul de plătitori de TVA a scăzut considerabil după 1 iulie 2012. La acel moment, plafonul a crescut de la 119.000 la 220.000 lei - în practică, dacă la 30 iunie 2012 erau 525.834 plătitori de TVA (persoane juridice), la 30 septembrie 2012 numărul scăzuse la 406.741 (persoane juridice).

Pe de altă parte, cea mai recentă schimbare de plafon de TVA, de la 1 aprilie 2018, nu s-a reflectat și în statisticile ANAF. Așa cum reiese din datele puse la dispoziție de autoritățile fiscale, cu toate că plafonul a crescut de la 220.000 la 300.000 lei, numărul de plătitori de TVA (persoane juridice) a continuat să crească și el: se înregistrau 365.830 de plătitori la 31 martie 2018 și apoi 368.333 de plătitori la 30 iunie 2018.


Mergând până la cele mai recente statistici ale ANAF (cele înregistrate la 30 septembrie 2024), aflăm că existau, la acel moment, 1.343.130 persoane juridice active și 530.414 plătitori de TVA persoane juridice. Rămâne de văzut, spre finalul anului curent, dacă și cum vor fi influențate statisticile de modificarea plafonului de TVA.

De la aderarea României la UE și până în momentul de față, plafonul de scutire de TVA a fost modificat de trei ori. Prin urmare, anul acesta vom vedea a patra modificare a plafonului de scutire de TVA în decurs de 18 ani (18 și ceva, deja, din moment ce Guvernul întârzie stabilirea plafonului conform directivei citate).

• 1 ianuarie 2007: plafonul scade de la 200.000 lei la 119.000 lei (35.000 euro; se folosește cursul de schimb de la data aderării României la UE). Act normativ: Legea 343/2006.
  
  
• 1 iulie 2012: plafonul crește de la 119.000 lei (35.000 euro) la 220.000 lei (65.000 euro; se folosește cursul de schimb de la data aderării României la UE). Act normativ: OUG 24/2012.
  
  
• 1 aprilie 2018: plafonul crește de la 220.000 lei (65.000 euro) la 300.000 lei (88.500 euro; se folosește cursul de schimb de la data aderării României la UE). Act normativ: Legea 72/2018.
  
  
• 2025 (nu se știe încă data exactă și nici dacă se va opta sau nu pentru noul plafon maxim permis de autoritățile europene): plafonul crește, teoretic, de la 300.000 lei (88.500 euro) la 395.080 lei (85.000 euro; se folosește cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la 18 ianuarie 2018). Guvernul poate stabili plafoane diferite pentru sectoare economice diferite, pe baza unor criterii obiective, dar nu mai mari de 85.000 euro. Act normativ: Nu există o lege/ordonanță de transpunere, momentan, ci doar Directiva UE 285/2020.

Notă de context: În condițiile în care Guvernul are un deficit bugetar foarte mare de scăzut în următorii ani, n-ar fi exclus să se meargă pe un plafon mai mic (decât cel actual) de scutire de TVA. De ce? Pentru că în acest fel se poate crește considerabil numărul de plătitori de TVA, scoțând, poate, din discuție, o eventuală majorare a cotei generale de TVA și/sau eventuale optimizări privind cotele reduse de TVA (eliminări de cote reduse sau reducerea operațiunilor cărora li se aplică acele cote reduse).