Regimul de scutire de TVA: Firmele din România vor putea să-l acceseze în alte state din UE, iar cele străine vor putea să-l acceseze în România

Directiva europeană 285/2020, ce prevede schimbări radicale ale regimului de scutire de TVA pentru întreprinderi mici, trebuie transpusă de autorități în Codul fiscal până la finalul anului 2024, astfel încât noile reguli să fie aplicabile de la 1 ianuarie 2025.

În primul rând, se va stabili că pot fi scutite de plata TVA, pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii pe teritoriul unui stat UE, companiile stabilite pe teritoriul acelui stat. Asta dacă au o cifră de afaceri anuală la nivel de stat membru, pentru acele livrări și prestări, ce nu depășește plafonul de scutire - care va putea fi de maximum 85.000 euro.

În al doilea rând, în măsura în care există un regim de scutire de TVA pentru companii, un stat membru UE va trebui să permită accesul la acesta și pentru livrările de bunuri și prestările de servicii făcute pe teritoriul său de firme stabilite în alt stat din UE. Însă în anumite condiții:

• cifra de afaceri anuală la nivel de UE a respectivei firme nu depășește 100.000 euro;
• valoarea livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate în statul UE în care compania nu-i stabilită nu depășește plafonul de scutire de TVA din acel stat.

„Începând cu 2025, scutirea pentru întreprinderile mici va fi concepută astfel încât întreprinderile să se poată bucura de această schemă și în alte state membre decât cel de stabilire. Fiecare stat membru va stabili un prag de maximum 85.000 euro pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în statul respectiv pe parcursul unui an, în timp ce va fi introdusă și o cifră de afaceri anuală la nivelul UE de 100.000 euro. (...)

Astfel, o persoană impozabilă nestabilită într-un stat membru va beneficia de schema de scutire în statul membru respectiv dacă ambele praguri ale cifrei de afaceri sunt îndeplinite (adică pragul acelui stat membru și pragul la nivelul UE, conform celor de mai sus). Statele membre vor putea decide cu privire la marja de manevră în ceea ce privește depășirea pragului național și își vor stabili propriile reguli cu privire la momentul în care scutirea încetează să se aplice pe teritoriul lor, în funcție de momentul depășirii pragului”, au explicat specialiștii de la Schoenherr și Asociații la câteva luni după oficializarea directivei.

Cu alte cuvinte, regimul de scutire de TVA din România va deveni accesibil și pentru firmele străine, iar regimurile de scutire din alte state din UE vor deveni accesibile și pentru firmele din România. Asta va însemna, în esență, mai puține formalități de îndeplinit în relația cu autoritățile. În prezent, regimul de scutire este aplicabil numai de către firmele stabilite în statul care-l prevede în legislație.

„Aplicarea noii scheme va presupune anumite notificări și formalități de raportare pentru persoanele impozabile eligibile. Totuși, acestea vor trebui să fie adresate numai statului membru de stabilire, permițând o simplificare în comparație cu situația actuală în care o persoană impozabilă trebuie să îndeplinească diferite obligații în fiecare stat membru în care își desfășoară activitatea și este supusă TVA-ului”, explică specialiștii.

Mai exact, companiile vor fi obligate să trimită o notificare prealabilă în statul UE în care sunt stabilite ca să primească, pentru aplicarea scutirii, un cod individual de identificare (strict în statul de stabilire). De asemenea, firmele vor trebui să notifice orice modificări ulterioare - de exemplu, dacă nu mai vor să aplice scutirea de TVA într-un stat anunțat inițial sau dacă vor să aplice scutirea și în alte state decât cel anunțat inițial.

Pentru fiecare trimestru calendaristic, firmele vor trebui să raporteze în statul „de domiciliu” anumite informații (în luna de după fiecare trimestru încheiat) - valoarea totală a livrărilor de bunuri și/sau a prestărilor de servicii atât în statul în care sunt stabilite, cât și în fiecare dintre celelalte state din UE în care aplică regimul de scutire de TVA.

Dacă plafonul de scutire dintr-un stat UE a fost depășit în anul calendaristic precedent, regimul special de scutire de TVA nu se va putea aplica timp de unul sau chiar doi ani calendaristici. Iar dacă plafonul este depășit în cursului anului calendaristic cu:

• maximum 10%, compania va putea aplica mai departe regimul de scutire, însă numai până la finalul anului;
• mai mult de 10%, regimul de scutire nu se va mai putea aplica.

Echivalentul în lei al plafonului de 85.000 de euro se va stabili prin aplicarea cursului de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la 18 ianuarie 2018. Asta înseamnă 395.080 lei (4,6480 x 85.000). Pentru plafonul de 100.000 de euro, echivalentul în lei înseamnă 464.800 lei.

În cadrul regimului de scutire de TVA:

• cifra de afaceri anuală la nivel de stat membru va reprezenta valoarea totală anuală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii, exclusiv TVA, efectuate de o persoană impozabilă în acel stat membru în decursul unui an calendaristic;
• cifra de afaceri anuală la nivel de UE va reprezenta valoarea totală anuală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii, exclusiv TVA, efectuate de o persoană impozabilă pe teritoriul UE în decursul unui an calendaristic.

Conform celor de la Schoenherr și Asociații, schimbările vor încuraja comerțul transfrontalier, însă firmele care beneficiază de regimul de scutire în mai multe state din UE vor trebui să-și monitorizeze cu mai multă atenție afacerile: „Firmele vor beneficia de noua schemă, deoarece implică o reducere a sarcinii lor administrative și, în cele din urmă, aceasta va facilita comerțul transfrontalier în cadrul UE. Pe de altă parte, acestea vor trebui să țină cont de pragurile cifrei de afaceri din statul lor de stabilire și din celelalte state membre în care își desfășoară activitatea și să respecte noile formalități de raportare pentru a se asigura că li se permite să beneficieze de scutirea de TVA.”

Schimbările regimului de scutire de TVA din România vor trebui implementate fie prin lege, fie prin ordonanță în următorii doi ani, astfel încât acestea să se aplice din 2025.