Registrul electronic de evidență a salariaților reprezintă, în realitate, „oglinda” contractului individual de muncă -- sau, cel puțin, așa prevede HG 905/2017, pentru că momentan platforma utilizată nu permite adăugarea tuturor informațiilor prevăzute de modelul-cadru al CIM.
Mai mult, dacă ne raportăm la scopul registrului electronic de evidență a salariaților, trebuie să ne amintim că înaintea acestuia un exemplar al contractului individual de muncă ajungea la ITM, iar celelalte două exemplare, unul pentru lucrător și unul pentru angajator erau „certificate” prin înscrierea numărului de înregistrare, lucrătorul având astfel garanția că autoritatea statului se află posesia unui exemplar.
Aceeași procedură era prevăzută și pentru modificările contractelor, un exemplar pe care era aplicată ștampila ITM-ului și numărul de înregistrare ajungea la lucrător (sau așa ar fi trebuit să se întâmple), scopul fiind același, garanția înregistrării modificărilor sau „exemplarul de rezervă”.
Pe lângă acest scop, faptul că datele respective ajung la inspectoratul teritorial de muncă garantează și păstrarea acestor informații în siguranță în cazul în care angajatorul pierde documentul sau salariatul, deși presupunem că a primit un exemplar, îl pierde la rândul său.
Momentan, chiar dacă din punct de vedere legal lucrătorilor li se recunoaște, de câțiva ani, dreptul de a avea acces la datele înscrise în registru de către angajator, singura variantă pe care angajații o au la îndemână practic cea „clasică” : se adresează inspectoratului teritorial de muncă și li se eliberează, contracost, un extras din registru, nefiind funcțională varianta accesării sale online - asta, deoarece platforma actuală nu permite accesul lor.
Promisiunile Inspecției Muncii încep să prindă contur și în curând va fi operațional noul sistem - noul REGES - , care le va permite lucrătorilor accesul la aceste date atât online, cât și prin intermediul unor „infochioșcuri” amplasate în incinta inspectoratelor teritoriale de muncă, însă fără costuri.
Angajații vor afla ușor că nu li s-au plătit contribuțiile
O precizare interesantă de la inspectorat este cea care vizează plata contribuțiilor de către angajator -- mai precis, angajații vor avea acces la aceste informații, pentru că ele se vor regăsi în adeverințe și probabil chiar în extrasul din registru, abordarea „problemei” în acest fel fiind cât se poate de echilibrată și firească. Iată de ce:
Încă din 2018, chiar dacă OUG 79/2017 încă nu a fost aprobată de Parlamentul României, contribuțiile (CAS ȘI CASS) sunt în sarcina fiscală a lucrătorilor, deși sumele respective nu au trecut și nu trec nici măcar o secundă prin buzunarul sau prin contul lor, angajatorul fiind cel care le calculează, le reține și trebuie să le vireze la bugetul de stat.
Practic, dincolo de discuția privind legalitatea și moralitatea actului normativ, constatăm că, deși lucrătorii sunt titularii obligației de plată, la ora actuală ei nici măcar nu pot verifica dacă angajatorul, devenit un intermediar în această situație, a virat sumele respective la stat, așa cum îl obligă legea.
Sigur, suntem în situația asta de peste șapte ani și, oarecum, ANAF a pus în aplicare dispozițiile legale și a sesizat organele de cercetare penală în cazurile identificate în urma controalelor, însă mai identificăm un alt risc - declararea eronată a acestor contribuții, iar în astfel de situații „erorile” sunt depistate târziu, lucrătorii fiind obligați să piardă timp (poate și bani) pentru a-și recâștiga drepturile.
Având acces la aceste informații, angajații pot solicita lămuriri direct „la sursa problemei”, iar în cazul în care s-a produs o eroare, se poate interveni mai rapid.
Este adevărat că în acest moment pot fi verificate aceste informații atât prin intermediul caselor de pensii sau cu ajutorul SPV, însă accesul este ceva mai dificil, iar în urma operaționalizării „noului Revisal” se vor putea obține datele cu ajutorul unei singure aplicații.
În cazul în care proiectul tehnic nu va suferi modificări, lucrătorii vor avea acces la astfel de informații și cu ajutorul telefonului mobil, urmând a fi dezvoltată o aplicație în acest sens, deci disponibilă oricând și de oriunde.
Eliberarea unor extrase și verificarea tuturor informațiilor esențiale legate de CIM
În primul rând, lucrătorii nu vor mai aștepta până la 15 zile eliberarea de către angajator a unui extras din registru sau a unei adeverințe, pentru că vor putea obține aceste informații mult mai rapid și fără a se mai adresa angajatorului.
În al doilea rând, chiar dacă angajatorul își îndeplinește corect și concret obligația de a înregistra toate clauzele în Revisal, orice lucrător poate verifica acest lucru fără teamă, pentru că, probabil, în realitate foarte mulți se tem să solicite o astfel de confirmare din partea angajatorului.
Mai mult, dacă sistemul va permite (pentru că a fost luat în calcul acest aspect) generarea extrasului din registru însoțit de semnătura electronică a autorității (în mod identic cu cel utilizat de ONRC în cazul certificatului constatator, de exemplu), documentul va putea fi utilizat și fără confirmarea angajatorului, ceea ce elimină situațiile în care angajatorii solicită „detalii” cu privire la motivul cererii.
Aici mă gândesc, în principal, la situațiile în care lucrătorul intenționează să-și schimbe locul de muncă sau să încheie un contract cu un alt angajator (evident, fără suprapunerea programului).
Nu în ultimul rând, ne putem gândi și la situațiile în care lucrătorii vor să afle dacă angajatorul le-a înscris corect toate elementele pe care le-au negociat și le-au înscris în contract, dar și la posibilitatea de a verifica dacă, într-adevăr, contractul a fost înregistrat sau nu în termenul legal, adică cel târziu în ziua anterioară începerii activității.
Tot aici puteam aminti și înscrierea corectă a tipului contractului, în special în cazul telesalariaților, pentru că în cazul în care s-a negociat și stabilit prestarea activității în regim de telemuncă sau hibrid, în Revisal contractul va figura cu „clauză de telemuncă”.
Astfel se vor diminua situațiile în care „pe vorbe” salariații sunt asigurați că nu-i va chema nimeni, niciodată, la birou, iar ulterior situația se schimbă din decizia unilaterală a angajatorului. Am precizat că se vor diminua ca frecvență aceste situații, pentru că nu-mi imaginez că vor fi eliminate, ținând cont de confuzia care persistă încă în privința telemuncii și/sau a muncii în regim hibrid.
Care va fi impactul în privința angajatorilor?
Angajatorii care au înregistrat și vor înregistra datele din contractele de muncă în mod corespunzător și care au calculat, reținut și virat contribuțiile în mod corect nu vor resimți niciun impact negativ, dimpotrivă, în cazul în care din ce în ce mai mulți salariați vor utiliza aplicația pusă la dispoziție de Inspecția Muncii, se va reduce presiunea asupra serviciilor de resurse umane.
Asta nu înseamnă că oamenii de resurse umane nu vor mai fi necesari (!), ci că vor putea utiliza timpul respectiv pentru alte activități specifice sau pentru a dezvolta politici de resurse umane care să răspundă noului context.
Sigur, ne putem aștepta pentru început la întrebări în legătură cu modul în care sunt calculate contribuțiile, de ce există o diferență semnificativă între salariul brut și cel net, însă tot în situațiile în care aceste aspecte nu au făcut obiectul informării prealabile semnării contractului sau ulterior, în momentul în care au apărut modificări cu privire la regimul fiscal al elementelor constitutive ale salariului.
Ne putem aștepta la întrebări, poate chiar discuții ceva mai „aprinse” și în cazul în care lucrătorii nu au primit un exemplar al contractului sau ale actelor adiționale și/sau ale deciziilor de modificare a contractului, însă nu și atunci când angajatorul și-a îndeplinit obligațiile potrivit dispozițiilor legale.
Constatăm că accesul lucrătorilor la informațiile din registrul electronic de evidență a salariaților reprezintă un pas important către transparență și eficiență în relația dintre angajatori și angajați.
Implementarea unui sistem online de acces și a infochioșcurilor din sediile ITM-urilor va facilita obținerea rapidă și fără costuri a datelor necesare, eliminând astfel barierele birocratice și reducând timpul de așteptare.
Această schimbare nu doar că va oferi lucrătorilor posibilitatea de a verifica corectitudinea datelor înscrise în contractele lor de muncă, dar va contribui și la creșterea încrederii în angajatori și în autoritățile statului.
În plus, angajatorii care respectă legislația vor beneficia de o reducere a presiunii asupra departamentelor de resurse umane, permițându-le să se concentreze pe dezvoltarea unor politici și practici care să răspundă mai bine nevoilor angajaților.
În final, această inițiativă reprezintă un câștig pentru toate părțile implicate, promovând un mediu de muncă mai transparent și mai echitabil.
Comentarii articol (2)