O firmă din domeniul farma a obținut la ICCJ restituirea TVA-ului aferent taxei clawback. Rambursarea acoperă șapte ani, depășind perioada standard de prescripție

„Astfel, chiar dacă, începând cu martie 2024, jurisprudența CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene - n. red.) pe această speță a fost transpusă în Codul fiscal, conform unei practici constante a ANAF, nu se recunoaște efectul hotărârilor CJUE de la data aplicării introducerii taxei clawback, ci doar de la data modificării Codului fiscal. Acest fapt presupune necesitatea, pentru contribuabilii care doresc să-și recupereze TVA-ul aferent taxei clawback, de a se adresa instanțelor de judecată pentru recunoașterea dreptului lor”, scriu specialiștii de la Băncilă, Diaconu și Asociații și EY România, care au fost implicați în speța de la ICCJ în mod direct.

ICCJ a confirmat că taxa clawback, plătită în cadrul contractelor cost-volum, reprezintă o reducere comercială care influențează baza de impozitare a TVA-ului. Astfel, TVA-ul aferent acestei taxe trebuie restituit contribuabililor.

„ICCJ a ținut cont de principiile jurisprudenței CJUE și a confirmat susținerile EY, în sensul că plata taxei clawback în cadrul contractelor cost-volum are natura unei restituiri din veniturile obținute din vânzarea de medicamente și reprezintă, ca atare, o reducere comercială cu implicații asupra bazei de impozitare a TVA. Drept urmare, TVA-ul aferent acestei taxe trebuie restituit contribuabililor. 

Această concluzie este întărită de faptul că o parte din sumele decontate de Ministerul Sănătății pentru medicamentele compensate vândute către consumatorul final se întorc direct către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sub forma taxei clawback, această taxă fiind direct legată de volumul de medicamente compensate și vândute peste limita bugetată în acest sens.

Cu alte cuvinte, pentru perioadele în care contribuabilii au fost obligați la plata taxei clawback, aceștia au putut dispune de o sumă ce a corespuns prețului de vânzare al medicamentelor compensate către farmacii/ spitale/ centre de dializă, diminuat cu taxa clawback, deși TVA aferentă acestor livrări a fost plătită către bugetul de stat în întregime (la prețul de vânzare, fără ca acesta să fie diminuat cu taxa clawback)”, este detaliat în comunicatul citat.

Această decizie poate avea un impact financiar semnificativ asupra companiilor din domeniul farmaceutic, având în vedere cuantumul mare al taxei clawback. Contribuabilii afectați nu doar că pot solicita rambursarea TVA-ului, ci pot beneficia și de dobânda fiscală, care se ridică la 7,3% pe an, plus rata inflației, având în vedere că dobânda a fost negativă pentru o perioadă îndelungată.

Foarte important în speța de la ICCJ este că rambursarea TVA a fost dispusă pentru o perioadă fiscală de șapte ani - adică peste termenul standard de prescripție de cinci ani. Acest fapt deschide calea pentru contribuabili de a solicita rambursări chiar și pentru sumele care, în mod normal, ar fi fost considerate prescrise, subliniază specialiștii.

Această decizie a ICCJ nu doar că oferă o oportunitate financiară pentru companiile din domeniul farmaceutic, ci subliniază și importanța respectării jurisprudenței CJUE de către autoritățile naționale.