Începând din ianuarie, acești angajatori trebuie să solicite sprijinul a cel puțin trei ONG-uri care oferă servicii pentru persoanele cu dizabilități în ideea ca acestea să-i ajute să ajungă la persoanele care s-ar potrivi pentru posturile vacante, dar și să trimită anual o raportare privind situația angajărilor pe anul precedent - primul termen a fost chiar pe 31 ianuarie.
Legea obligă ONG-urile să dea curs cererilor primite de la angajatori și să încerce soluționarea acestora, scop în care vor informa persoanele cu dizabilități cu privire la oportunitățile de angajare, calificările sau competențele necesare ocupării posturilor vacante, condițiile de angajare, datele de contact ale angajatorilor și ale agenției pentru ocuparea forței de muncă din raza teritorială în care se află sediul respectivelor entități.
Conform Legii nr. 448/2006, firmele care au cel puțin 50 de angajați au obligația de angaja persoane cu dizabilități într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. În caz contrar, acestea sfârșesc obligate la plata lunară a unei contribuții la fondul de handicap. În practică însă prea puțini angajatori îndeplinesc acel procent, preferând să achite contribuția.
- Analiză: Obligația companiilor mari de a angaja persoane cu handicap: De la calcularea pragului și necesarului de angajați, până la raportările anuale
- Un angajator nu poate decide unilateral dacă locul de muncă vacant poate fi sau nu ocupat de o persoană cu handicap
2. Hărțuirea la locul de muncă: Ce obligații suplimentare au dobândit angajatorii în februarie
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă a fost modificată începând din 3 februarie, iar noile reglementări impun tuturor angajatorilor, inclusiv celor privați, să adopte proceduri de suport pentru victime și să ofere consiliere, victimele putând depune acum sesizări scrise fără a fi necesară semnătura olografă, aspect ce nu era prevăzut anterior. Această nouă prevedere impune revizuirea metodologiilor interne ale angajatorilor pentru a permite depunerea de plângeri anonime, avertizează specialiștii. Cu această ocazie, trebuie analizate și soluțiile tehnice pentru facilitarea acestui proces. Angajatorii care nu au un sistem de depunere a plângerilor anonime riscă să nu se conformeze prevederilor legale, chiar dacă la nivel declarativ, în cuprinsul metodologiei aplicabile la nivel intern, este reglementat dreptul teoretic al salariaților de a depune astfel de plângeri.
În practică, spun specialiștii, angajatorii abia dacă au conștientizat, în parte, că subiectul merită mai multă atenție și că poate veni cu costuri semnificative în cazul unor incidente ajunse în atenția autorităților și chiar în instanță.
3. Condițiile de decontare a cheltuielilor cu ochelarii de vedere pentru bugetari, oficializate
Normele pentru decontarea cheltuielilor cu ochelarii de vedere ai angajaților de la stat au fost puse anul trecut în dezbatere și detaliază mecanismul de decontare, definiția dispozitivului de corecție special și stabilește documentele justificative ce trebuie aduse de angajat. Autoritățile și instituțiile publice vor deconta angajaților ochelari sau alte dispozitive de corecție speciale în limita sumei de 500 de lei / persoană, potrivit OUG nr. 53/2024. Punerea în aplicare a prevederilor ordonanței se face însă prin HG nr. 64/2025, apărută la final de februarie.
Va fi interesant de urmărit, anul acesta, dacă nu cumva inspectorii fiscali vor folosi acest plafon și în cazul privaților când analizează deductibilitatea.
Procedura conținută de HG 35/2025, aplicabilă din 6 februarie, permite aplicarea mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară. Concret, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se va stabili și actualiza cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul. Potrivit mecanismului de stabilire și actualizare a salariului minim, criteriile în baza cărora se stabilește nivelul acestuia trebuie să includă: puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții; nivelul general al salariilor și distribuția acestora; rata de creștere a salariilor; nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
Comentarii articol (0)