Exclusiv: În mediul privat, salariile minime vor fi stabilite pe categorii de pregătire profesională. Care sunt coeficienții propuși

De reținut, pe scurt:

• Guvernul propune un proiect de lege pentru salarizarea minimă diferențiată în mediul privat, cu coeficienți între 1,00 și 1,40, în funcție de calificarea profesională a angajaților.
• Ierarhizarea salarială vizează stimularea formării profesionale, recunoașterea investiției în educație și reducerea fenomenului muncii la gri în România.

Potrivit notei care însoțește proiectul, se pleacă de la premisa că România are un număr semnificativ de persoane angajate pe salariul minim, iar aplicarea acestuia pentru toate categoriile de personal, indiferent, de pregătirea lor, nu ar mai corespunde obiectivelor economice și sociale actuale. În acest sens, proiectul de lege analizat de redacția avocatnet.ro subliniază că este necesară stabilirea unor coeficienți de ierarhizare în mediul privat, astfel încât un salariat cu o pregătire profesională superioară să poată primi, în mod legitim, un salariu minim mai ridicat decât un salariat necalificat.

Concret, valoarea de bază a salariului minim ar urma să rămână aceea stabilită la nivel național prin hotărâre de Guvern, însă se vor aplica următorii coeficienți de salarizare:

• 1,00 pentru lucrătorii necalificați,
• 1,10 pentru lucrătorii calificați,
• 1,20 pentru cei cu formare tip școală de maiștri,
• 1,30 pentru tehnicieni și
• 1,40 pentru cei care dețin studii superioare.

În practică, asta înseamnă că, dacă salariul minim brut pe țară rămâne neschimbat, un tehnician ar urma să încaseze cel puțin cu 30% mai mult decât lucrătorul necalificat din cadrul aceleiași companii, iar un absolvent de studii superioare cu cel puțin 40% mai mult. Proiectul de lege subliniază și faptul că aceste majorări nu includ alte sporuri, indemnizații sau bonusuri, care rămân la latitudinea fiecărui angajator, în funcție de legislația aplicabilă și de politicile interne.

Inițiatorii proiectului argumentează că această ierarhizare va contribui la impulsionarea formării profesionale, oferind un stimulent financiar pentru cei dispuși să își dezvolte competențele și pregătirea. De asemenea, noul mecanism este văzut drept o măsură corectă de echitate socială, capabilă să recunoască angajaților mai calificați eforturile și investițiile în educație și specializare. În plan economic, autoritățile estimează că s-ar putea reduce fluctuația forței de muncă, iar productivitatea să crească pe termen mediu și lung. Totuși, pentru mediul de afaceri, aceste modificări implică costuri suplimentare, mai ales în sectoarele cu un număr mare de salariați plătiți aproape de nivelul minim. Proiectul sugerează însă că aceste costuri pot fi amortizate prin avantaje, precum fidelizarea angajaților, scăderea ratei de plecări și profesionalizarea personalului.

Atenție! Proiectul de lege trebuie pus în dezbatere de Ministerul Muncii, aprobat de Guvern și trimis în Parlament pentru dezbateri și vot. În forma aceasta sau cu eventualele modificări, legea va intra în vigoare doar dacă e adoptată de Parlament, promulgată de președintele statului și publicată în Monitorul Oficial. Viitoare lege se va aplica în 30 de zile de la publicare.