Dacă firma nu poate dovedi primirea somației de la DGAF, se consideră că a refuzat colaborarea. E nevoie de un mecanism de confirmare a primirii

Ordinul Fiscului 128/2025 a introdus, din 10 februarie 2025, un nou tip de document pe care inspectorii DGAF îl pot trimite contribuabililor verificați în cadrul controalelor antifraudă - somația de a prezenta documente.

Anterior, inspectorii puteau da numai o simplă invitație prin care să solicite companiilor să trimită un reprezentant, cu documentele necesare în cadrul controlului, la sediile teritoriale ale DGAF. Din această cauză, autoritățile observaseră că mulți contribuabili ignoră aceste invitații, motiv pentru care s-a ajuns la apariția somațiilor.

Totuși, în lipsa unui mecanism clar de confirmare a primirii somațiilor, specialiștii sunt de părere că pot apărea situații în care contribuabilii să se trezească cu sesizări penale, deși nici măcar nu știau că au primit somații. Totodată, termenul de 15 zile, pentru prezentarea documentelor după primirea somațiilor, este considerat foarte scurt.

„Ordinul prevede că somația se întocmeşte în cazurile când contribuabilul/plătitorul nu a dat curs, explicit sau implicit, în tot sau în parte, invitaţiei inspectorilor antifraudă pentru efectuarea/continuarea controlului şi astfel refuză nejustificat să prezinte documentele legale şi bunurile din patrimoniu necesare pentru stabilirea situaţiei de fapt fiscale, în scopul împiedicării verificărilor financiare sau fiscale.

Considerăm că utilizarea termenului vag de «implicit» lasă loc unor interpretări abuzive. În prezent, dacă un contribuabil nu poate dovedi clar că nu a primit somația, se consideră că a refuzat «implicit» să colaboreze cu Fiscul. Noul ordin al Fiscului tratează orice întârziere în furnizarea documentelor ca pe o încercare de fraudă fiscală, eliminând orice prezumție de bună-credință a contribuabililor recunoscută de Codul de procedură fiscală. (...) Astfel, somația -- un document cu putere legală -- obligă contribuabilul să răspundă în maximum 15 zile. Lipsa unui răspuns la somație nu mai este doar o omisiune birocratică, ci devine infracțiune pedepsită cu închisoare de la un an la șase ani. (...)

Printre principalele vulnerabilități de aplicabilitate a noii reglementări, referitoare la introducerea somației, se numără lipsa unui mecanism clar de confirmare a primirii somației (este necesară o dovadă certă că documentul a fost primit direct de destinatar), imposibilitatea contestării acesteia înainte ca contribuabilii să fie trimiși în instanță, precum și un termen de conformare mult prea scurt”, scrie într-un buletin recent al celor de EY.

Concret, la articolul 4 din Legea combaterii și prevenirii evaziunii fiscale scrie că vorbim de o infracțiune (care se pedepsește cu închisoare de la unu la șase ani) atunci când avem un refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta documente legale pentru a împiedica verificările fiscale. Totuși, se face referire la un refuz de a prezenta documente în termen de maximum 15 zile de la trimiterea unei somații - de aici și nevoia ca DGAF să poată trimite somații, nu doar invitații.

Până acum, ignorarea invitațiilor putea duce doar la amendarea contravențională, pentru că sesizările penale întocmite de inspectorii DGAF erau respinse de procurori pe motiv că nu sunt somații.

• Citește și: Interviu / Luisiana Dobrinescu, despre somațiile de la DGAF: Firmele trebuie să le trateze cu seriozitate, dar și inspectorii antifraudă trebuie să fie de bună-credință.