Modificări propuse la regimul actelor de identitate și de stare civilă: Românii cu domiciliul în alte state UE vor putea obține cărți de identitate, nu doar unele provizorii

• Cetățenii români cu domiciliul în UE vor putea obține carte de identitate românească valabilă pentru călătorii în UE, conform deciziei CJUE din cauza C-491/21.
• Actele de stare civilă ar putea fi gestionate exclusiv digital prin SIIEASC începând cu 31 martie 2025, eliminându-se complet registrele fizice.

Concret, Proiectul (atașat mai jos) modifică și completează OUG nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români și Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 

Conform notei de fundamentare, aceste modificări sunt propuse pentru a alinia legislația românească la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-491/21, pronunțată pe 22 februarie 2024. Decizia stabilește că resortisanților unui stat membru care și-au exercitat dreptul la liberă circulație și ședere într-un alt stat membru nu li se poate refuza eliberarea unei cărți de identitate cu valoare de document de călătorie în interiorul UE, doar pe motiv că și-au stabilit domiciliul în acel stat. 

De asemenea, se menționează că, având în vedere că Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC) se va extinde la nivel național și că termenul legal pentru trecerea la activitatea de stare civilă exclusiv digitală este 31 martie 2025, este necesară modificarea legislației pentru a asigura buna funcționare a sistemului și respectarea acestui termen. Practic, proiectul are ca scop clarificarea responsabilităților și competențelor autorităților locale și centrale în gestionarea actelor de stare civilă.

Schimbări importante pentru cetățenii români din diaspora

O primă modificare importantă prevede că cetățeanul român care locuiește în străinătate va putea solicita eliberarea cărții electronice de identitate, chiar dacă nu are domiciliu în România. Pentru a obține această carte de identitate, cetățeanul va trebui să prezinte un pașaport simplu electronic sau un pașaport simplu temporar, care să conțină menționarea țării de domiciliu, sau alte documente emise de autoritățile străine, în original, care să ateste că locuiește în acea țară, însoțite de traducerea autorizată în limba română. De asemenea, va fi necesar să dețină un cont validat în Platforma HUB a MAI.

Cetățenii români care locuiesc în străinătate vor putea solicita, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, eliberarea primului act de identitate pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani sau, după realizarea condițiilor tehnice necesare, eliberarea unei cărți electronice de identitate.

De asemenea, aceștia vor putea solicita, la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, eliberarea unei cărți de identitate, inclusiv pe baza unei procuri speciale autentificate la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, sau, după realizarea condițiilor tehnice necesare, eliberarea unei cărți electronice de identitate sau a unei cărți de identitate simple.

O altă modificare se referă la datele înscrise pe cartea de identitate simplă: în loc de „adresa de domiciliu a titularului”, va fi menționată „adresa de domiciliu din România a titularului”. În cazul persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, precum și al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conținutul cărții de identitate simple.

Pe cartea electronică de identitate, în format tipărit (adică vizibil pe partea exterioară a cărții), vor fi înscrise următoarele date personale: numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, data nașterii, semnătura olografă a titularului, imaginea facială a titularului și CNP-ul.

În formatul electronic vor fi înscrise și următoarele informații:

• datele din formatul tipărit;
• prenumele părinților titularului;
• locul nașterii titularului;
• certificate pentru autentificare sau semnătura electronică, și, după caz, certificate pentru semnătura electronică calificată, conform legislației în vigoare;
• datele biometrice ale titularului, inclusiv imaginea facială și, dacă este cazul, amprentele a două degete;
• adresa de domiciliu din România a titularului sau, în cazul cetățenilor români care nu au domiciliul în România, mențiunea „fără domiciliu în România”.

Modificări privind schimbarea numelui de familie și procedurile administrative asociate

În primul rând, proiectul propune ca, începând cu data de 31 martie 2025, toate activitățile de stare civilă să fie realizate exclusiv în SIIEASC, iar orice activitate de întocmire a actelor de stare civilă în registrele fizice sau în alte aplicații existente și funcționale la nivel local sau județean să înceteze.

Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei decizii administrative sau a unei modificări intervenite în străinătate, nu va afecta numele de familie înscris în actul de naștere. În cazul persoanelor căsătorite sau divorțate care și-au păstrat numele de familie dobândit la naștere, decizia administrativă de schimbare a numelui va fi înscrisă pe marginea actului de naștere, fără a modifica numele de familie al titularului actului, dobândit la naștere.

Totuși, există o excepție: pentru persoanele căsătorite sau divorțate care au păstrat numele de familie dobândit la naștere, decizia de schimbare a numelui pe cale administrativă va avea efect asupra numelui de familie din actul de naștere doar dacă titularul solicită acest lucru.

Începând cu data de 31 martie 2025, decizia de admitere sau respingere a cererii de schimbare a numelui va fi emisă într-un singur exemplar fizic sau, la cerere, în format electronic, semnată de șeful sau directorul serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B.

Pentru persoanele căsătorite care doresc să își schimbe numele de familie (fără să-l afecteze pe celălalt soț), decizia de admitere a cererii va fi trimisă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăriei unde a fost înregistrată cererea. Serviciul public sau primăria va fi obligată să informeze solicitantul în scris, imediat. De asemenea, decizia de admitere în format electronic va fi transmisă solicitantului pe adresa de email indicată în cerere.

Decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui va produce efecte juridice de la data înmânării acesteia titularului sau, dacă decizia este transmisă electronic, de la data recepționării unei confirmări de primire semnate electronic din partea solicitantului. Din acel moment, solicitantul va purta numele dobândit prin decizia de schimbare a numelui.

Dacă, în termen de 90 de zile de la transmiterea informării, solicitantul nu transmite confirmarea de primire sau nu se prezintă la primărie pentru a ridica decizia, aceasta va fi restituite emitentului, care o va clasa la dosarul de schimbare a numelui. După expirarea termenului de 90 de zile, decizia nu va mai produce efecte.

Dovada schimbării numelui va fi făcută cu decizia de admitere a cererii și cu noul certificat de stare civilă eliberat de serviciul public local de evidență a persoanelor sau primărie, pe baza deciziei de admitere.

Decizia de respingere a cererii de schimbare a numelui va fi comunicată solicitantului de către serviciul public județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. în termen de 10 zile de la emitere.

Cum își vor românii din străinătate face cont în platforma HUB 

Cetățeanului român care solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate fără domiciliu în România și care nu deține un cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul MAI i se creează și validează, în baza unei adrese de poștă electronică și a unui număr de telefon personale, contul în Platforma HUB la momentul prezentării pentru depunerea cererii.

Procedura de creare și de validare a conturilor în Platforma HUB de servicii de la nivelul MAI se va stabili va fi concretizată printr-un ordin al MAI, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestui proiect.

Prin același ordin se va stabili și data de la care cetățenii români care solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate fără domiciliu în România vor fi obligați să dețină un cont validat în Platforma HUB de servicii. Până la acea dată, la momentul depunerii cererii, solicitantul va furniza o adresă de poștă electronică și un număr de telefon personale, necesare pentru crearea și validarea ulterioară a contului.

Procedura de comunicare a corespondenței transmise, prin intermediul Platformei HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, de către autoritățile și instituțiile publice către titularii cărților electronice de identitate fără domiciliu în România se va considera îndeplinită la cinci zile de la data la care corespondența este disponibilă în cont. 

Toate cererile pentru eliberarea cărților electronice de identitate și pentru schimbarea numelui pe cale administrativă, care au fost depuse înainte ca această ordonanță de urgență să intre în vigoare, vor fi soluționate conform legilor care erau în vigoare la momentul depunerii cererii. Cu alte cuvinte, nu se vor aplica noile reguli pentru aceste cereri deja înregistrate, ci se vor folosi regulile vechi, cele care erau valabile când solicitantul a depus cererea.

În plus, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, Guvernul trebuie să modifice și/sau să completeze anumite hotărâri existente, astfel încât să fie în concordanță cu noile prevederi. 

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de ordonanță trebuie aprobat de Guverm și publicat în Monitorul Oficial.