Noutatile sistemului fiscal post-aderare

Avocat Dan Sova,Managing Partner Sova & Partners

Printre noutatile sistemului fiscal enumeram cateva chestiuni care tin de implementarea unor directive functionand in materia impozitelor directe si indirecte: regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene; regimul fiscal comun care se aplica operatiunilor de fuziune, divizare, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile apartinand statelor membre; un nou sistem de impozitare a tranzactiilor imobiliare; un nou sistem de impozitare a microintreprinderilor valabil pentru perioada 2007- 2009, in fapt o crestere anuala a impozitului pe veniturile microintreprinderilor; un sistem de impozitare si de verificare si schimb de informatii cu privire la veniturile din economii obtinute din Romania de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene; impozitarea redeventelor si dobanzilor intreprinderilor asociate; operatiunile intra-comunitare in materia TVA.

Jurisprudenta Curtii Europene poate modifica reglementarile
Este interesant de stiut ca jurisprudenta Curtii Europene poate modifica foarte multe din initiativele sau reglementarile in materie fiscala. De exemplu, Curtea Europeana de Justitie a desfiintat o taxa foarte asemanatoare ca structura (daca nu chiar identica) cu taxa de mediu impusa de legislatia romaneasca masinilor second-hand im-portate din Uniunea Europeana dupa data de 1 ianuarie 2007, taxa ce a fost impusa de Grecia asupra masinilor second-hand. Astfel, in Cauza C-375/95 (Commission vs. Hellenic Republic), Curtea a retinut ca, desi impunerea unei taxe asupra masinilor de import second-hand justificata de Grecia ca avand drept intentie descurajarea importului de masini vechi si poluante ar putea fi laudabila din punctul de ve-dere al protectiei mediului, cu toate acestea taxa nu poate fi acceptata intru-cat este discriminatorie prin aplicarea acesteia doar masinilor de import. Principiul de baza in aplicarea si implementarea oricarei taxe sau oricarui impozit este ca nu trebuie sa distorsioneze concurenta intre produsele autohtone, ori intre cele autohtone si cele provenind din alte state ale Uniunii Europene.

Principiile operatiunilor intra-comunitare in materia TVA
Legea 343/2006 a introdus si operatiunile intra-comunitare in materia TVA, care au cateva principii simple de aplicare:
- operatiunile efectuate de catre persoane taxabile intra-comunitare se incadreaza in categoria operatiunilor scutite de TVA cu drept de deducere;
- disparand notiunea de import, care este inlocuita cu achizitia intra-comunitara de bunuri, persoana impozabila nu va mai efectua formalitatile legate de plata TVA odata cu formalitatile de import, ci achizitiile intra-comunitare vor fi inregistrate in decontul lunar de TVA al persoanei importatoare;
- achizitionarea de bunuri de catre persoanele fizice din statele membre ale UE este supusa TVA pe teritoriul statului unde au fost achizitionate bunurile (deci, odata cu 1 ianuarie 2007, facilitatea returnarii TVA pentru produse achizitionate de persoane fizice pe teritoriul comunitar dispare);
- mijloacele de transport noi si vanzarile la distanta sunt supuse unui regim special, in sensul ca, chiar in ipoteza achizitionarii acestora de catre persoane fizice, nu vor fi supuse TVA in tara de origine, ci in tara de destinatie.

Scutiri de impozit pe dividende
In materia dividendelor primite de o persoana juridica (societate-mama) romana de la o filiala a sa dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea Directivei 90/435/CEE, Legea 343 consacra scutirea de impozit a acestora, conditionata de indeplinirea anumitor elemente: persoana juridica romana sa fie platitoare de impozit pe profit in Romania si sa detina minimum 15% din capitalul social al unei societati inregistrate in alt stat (10% incepand cu 2009) pentru o perioada neintrerupta de cel putin doi ani inainte de primirea dividendelor. Aceleasi conditii sunt aplicabile si pentru dividendele primite din Romania de catre societati-mama avand firme rezidente fiscal ale altor state membre.

Transferul proprietatilor imobiliare
In materia transferului proprietatilor imobiliare, Legea 343 introduce un sistem al impozitarii forfetare asupra transferurilor bunurilor din patrimoniul personal prin aplicarea unui impozit de 3% asupra valorii tranzactiei pentru cladiri, cladiri cu terenuri aferente sau terenuri libere de constructii pentru imobilele dobandite cu mai pu-tin de 3 ani inaintea instrainarii. Pentru cele dobandite cu mai mult de trei ani inaintea instrainarii se reglementeaza un impozit de 2% pentru imobilele a caror valoare de instrainare este de pana la 200.000 lei noi si de 4.000 lei+1% pentru ce depaseste valoarea de 200.000 lei pentru imobilele a caror valoare este mai mare de 200.000 lei. Dorinta legiuitorului, asa cum a fost exprimata public de altfel, a fost de a incerca sa opreasca operatiunile imobiliare speculative care, efectuate la adapostul tranzactionarii bunurilor din patrimoniul personal, erau sustrase impozitarii. (Sub regimul initial al Codului Fiscal, tranzactiile cu bunuri imobile din patrimoniul personal a fost scutit de impozit, pentru ca actualmente sa functioneze o cota de impozit asupra diferentei de pret intre instrainare si achizitie).

Cu alte cuvinte, intentia Fiscului a fost de a impozita operatiunile cu imobile din patrimoniul personal efecutate in scopul obtinerii de venituri. Desi intentia este corecta, totusi modul de reglementare este hilar, pentru urmatoarele considerente: pretul imobileleor pe piata creste uniform, deci daca se vinde un imobil dupa 2 ani cu 30% mai mult decat a fost achizitionat, aceasta nu presupune obtinerea unui castig, intrucat valoarea de inlocuire a imobilului vandut, adica un alt imobil, va fi tot cu 30% mai scump decat era cu 2 ani in urma. Ca atare, efectuarea de operatiuni speculative cu imobile, cel putin din punctul de vedere al unei ipoteze generale, strict legale, nu este posibila. Mai mult, legusitorul nu rezolva ipoteza in care unui imobil nu-i sporeste valoarea sau, din contra, ii scade. In asemenea conditii, avand in vedere ca un imobil nu poate fi achizitionat de catre o persoana decat din venituri nete, adica din castigurile sale ramase dupa impozitare, daca valoarea de inlocuire a unui imobil este egala sau sub valoarea de achizitie si este impozitata, atunci apare fenomenul dublei impuneri, care esteun efect inadmisibil. Nimeni nu contesta realitatea ca, in anumite situatii, unele imobile, din motive subiective, in special terenurile, suporta cresteri mult peste media pietei, dar acestea sunt situatii particulare, iar legea reglementeaza cu norme generale, aplicabile tuturor participantilor la circuitul civil, iar nu cazual. Imi creeaza impresia ca nelamurirea Fiscului, exprimata public, cu privire la posibilitatea dublarii, in doar un an, a averii imobiliare a anumitor personaje din peisajul business-ului autohton nu ar trebui si nu ar putea sa fie motor de reglementare juridica. Acesta este un caz special, care poate fi lamurit prin mijloacele specifice ale controlului fiscal, iar nu prin emiterea unei reglementari dezavantajoase pentru toata lumea si care nu tine cont de realitatile concrete.
#PAGEBREAK#

Posibile modificari in materie de TVA
Unul dintre aspectele importante de reflexie pentru intreg mediul romanesc de afaceri este faptul ca, dupa aderare, vom trece nu doar prin "socul" adaptarii legislatiei si practicii la nivelul Uniunii Europene si al aplicarii jurisprudentei comunitare in domeniul concret al aplicarii impozitelor interne, dar este foarte posibil ca, in curand, o mare parte a legislatiei sa faca obiectul unor noi modificari masive. Astfel, in materia TVA, Comisia Europeana a prezentat la 15 martie 2004 o propunere de modificare, reasezare si reorganizare a reglementarii in mate-rie prin abrogarea Directivei a VI-a si inlocuirea acesteia cu o noua directiva care sa contina toate modificarile intervenite din 1977 pana la zi si care sa cuprinda si reglementari adiacente avand legatura cu TVA, cuprinse in alte acte comunitare.

Alte modificari
De asemenea, in materia taxelor vamale, la data de 15 iulie 1994, Comi-sia Europeana a publicat un document intitulat "Modernized Customs Code", invitand toate partile interesate sa propuna comentarii. Astfel ca, desi noua reglementare in materia taxelor va-male abia a fost adoptata, prin Legea nr. 86/2006, este posibil ca, dupa aderare, aceasta sa suporte o serie de modificari. De asemenea, in materia impozitelor directe, dupa cum se cunoaste, se fac eforturi mari de a promova noi acte normative la nivel european care sa asigure o cat mai mare integrare la nivel european intre statele membre. Teritoriul impozitelor directe poate fi considerat practic neatins de reglementarea europeana, avand in vedere existenta in prezent a doar cinci directive care acopera, in tot cazul, aspecte neesentiale ale impunerii. Toate aspectele impozitelor directe vor putea fi reglementate si, cu siguranta, mai devreme sau mai tarziu, se va accepta la nivelul statelor membre ca suveranitatea fiscala este secundara interesului comun al spatiului european pentru o competitie corecta in planul productiei, serviciilor si comertului. In acest sens, Centrul pentru Studiul Politicilor Europene (CEPS) a intocmit, in decembrie 2005, un raport cu privire la modul in care se poate ajunge la o reglementare unitara in materia modului de stabilire a bazei de impozitare in materia impozitului pe profit si a diferentelor de reglementare intre statele membre ale Uniunii Europene care ingreuneaza o asemenea codificare. Consideram ca este posibil ca o asemenea reglementare la nivelul Uniunii sa devina realitate intr-un timp relativ scurt, rezolvand astfel si eternele probleme intre Fiscul roman si investitorii romani cu privire la acest subiect.

Crearea unui mediu atractiv pentru afaceri
Insa scopul legiuitorului roman si al administratiei fiscale nu e doar implementarea si respectarea acquis-ului comunitar prin transpunerea legislatiei comunitare relevante in domeniu, ci si crearea unui mediu de afaceri propice dezvoltarii intreprinderilor care vor intra in spatiul romanesc dupa aderare. Or, crearea unui asemenea mediu atractiv pentru business depinde de foarte multe aspecte. Nu este suficient sa transpui directivele, dar este necesar sa si aplici un anumit tratament fiscal, incurajator, pentru o serie de chestiuni considerate delicate sau de interes pentru investitorii din spatiul european, cum ar fi: amortizarea, tratamentul fiscal al leasing-ului, recuperarea pierderilor, provizionarea creantelor imposibil de recuperat, valoarea bunurilor de inventar etc. De asemenea, controlul fiscal trebuie sa devina unul profesional, iar posibilitatile de confruntare judiciara cu organele fiscale pentru chestiuni considerate de contribuabil ca fiind prejudiciale sa fie reale, ceea ce presupune posibilitatea suspendarii executarii silite sau a suspendarii actului administrativ contestat in conditii acceptabile si pentru contribuabilul-contestator al masurii fiscale. Pentru aceasta trebuie ca procedura fiscala sa suporte anumite modificari de esenta cu privire la suspendarea executarii silite, suspendarea actului administrativ contestat si limitarea abuzului administratiei fiscale prin refuzul de a raspunde la cererile sau contestatiile formulate de contribuabili. Aceasta s-ar putea rezolva prin introducerea principiului aprobarii tacite a tuturor cererilor contribuabililor care nu sunt rezolvate in termenul de 30 de zile. Introducerea acestui principiu in materie fiscala ar fluidiza si rezolva foarte multe din problemele insolvabile actualmente prin pasivitatea ori refuzul complet al organelor fiscale de a raspunde unei cereri ori de a raspunde in termenul legal de 30 de zile.