ACCES PREMIUM
Atunci când prelucrează datele personale ale cuiva (de exemplu, le colectează), o firmă trebuie să informeze acea persoană cu privire la o astfel de activitate, conform Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Această obligație de informare vizează atât aducerea la cunoștință a faptului că datele unei persoane sunt prelucrate, cât și alte informații esențiale pentru exercitarea drepturilor persoanei vizate de prelucrare (cum sunt elementele de identificare ale firmei care colectează date, de exemplu). Nerespectarea acestor îndatoriri duce la sancțiuni dure, cum reiese și din practica autorităților europene de protecție a datelor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
„Data protection by design” și „data protection by default” reprezintă două concepte care implică crearea de soft-uri și alte mijloace de prelucrare de date care să aibă implementate implicit elemente ce ar spori protecția datelor personale. Cu alte cuvinte, discutăm de crearea unui cadru care să asigure confidențialitatea și integritatea datelor personale încă din momentul conceperii mijloacelor de prelucrare și nu doar atunci când datele sunt colectate sau stocate, de exemplu. De aceea, Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) a lansat recent, în dezbatere publică, un ghid care explică ce implică „data protection by design” și „by default”.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
„Data protection by design” și „data protection by default” reprezintă două măsuri de garantare a respectării principiilor Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Astfel, cei care prelucrează date personale pot să aibă, din start, un cadru efectiv de protecție a acelor date. De aceea, Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) a lansat, recent, un ghid relevant în dezbatere publică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pierderea, modificarea și accesul neautorizat la date personale pot pricinui serioase prejudicii persoanelor ale căror date au fost periclitate. Cu atât mai mult atunci când ne gândim la date bancare, la date din actele de identitate sau de sănătate. Practica recentă a autorităților europene de protecția datelor ne arată exemple de sancțiuni mari, chiar uriașe, în unele cazuri de acest fel.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Și persoanele fizice pot fi amendate în baza Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), dacă nu acționează în scop pur personal sau domestic. Chiar și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a confirmat faptul că o persoană fizică poate încălca GDPR și, astfel, poate fi sancționată. În asemenea condiții, iată câteva exemple relevante în care persoane fizice au fost amendate pentru nerespectarea regulamentului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Autoritatea de Supraveghere românească din domeniul datelor personale a amendat Fan Courier pentru că a pierdut anumite date personale, dar și pentru accesul neautorizat la date personale, conform unui anunț de azi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) limitează, în timp, perioada de retenție a datelor personale prelucrate (adică perioada în care pot fi arhivate acele date personale), de către o firmă. În esență, firmele pot să mențină datele personale în sistemele lor doar atât timp cât este necesar pentru atingerea obiectivului pentru care au fost prelucrate. Altcumva, ele riscă amenzi mari, lucru confirmat și de o amendă dată în Germania, de 14,5 milioane de euro.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Atunci când aplică Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) poate să dispună măsuri corective. Acestea variază de la avertismente date firmelor sau persoanelor investigate, la direcții specifice pentru ca activitatea unei firme să fie în conformitate cu GDPR. Sau ANSPDCP poate să îi interzică unei persoane să facă o anumită prelucrare de date. De aceea, ar fi util pentru firme să știe ce măsuri corective tinde ANSPDCP să aplice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) face diferența dintre persoana care stabilește scopul pentru care se fac prelucrările și prevede mijloacele (adică operatorul) și persoana care doar face prelucrarea, în numele primei (împuternicitul). Cea din urmă este ținută de instrucțiunile operatorului și, astfel, pare să nu prea aibă puterea de a decide. Există, însă, anumite situații când împuternicitul poate să hotărască el însuși asupra unor elemente, fără ca acest lucru să îl transforme într-un operator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele, când prelucrează date, pot să fie ele cele care determină scopurile și modalitățile prin care acea prelucrare se face (adică operatorii). Însă, la fel de simplu, pot să acționeze în numele altei persoane, care a determinat, deja, scopul prelucrării. Într-o astfel de situație, discutăm de împuterniciți. În funcție de această diferență, și obligațiile variază. Pentru a le ajuta să înțeleagă mai bine ce au de făcut, Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) a adoptat un ghid prin care a încercat să clarifice ce obligații au operatorii, respectiv ce obligații au persoanele împuternicite de operatori.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
