Venituri salariale mascate sub forma unei diurne. Ce riscati daca apelati la aceasta practica?

Fiscul a inceput din 1 mai o serie de controale pentru a identifica munca nedeclarata si subdeclarata, adica "munca la negru", primii vizati fiind contribuabilii din Ploiesti si Brasov.

In acest context, suplimentar fata de actiunile de combatere a muncii nedeclarate, ANAF a extins verificarile si la contribuabili autorizati ca agenti de munca temporara, avand in vedere imprejurarile specifice in care acestia isi desfasoara activitatea, se mentioneaza intr-un comunicat al autoritatii, remis ieri redactiei.

Riscul fiscal evaluat de inspectori este caracterizat de discrepanta majora dintre veniturile la care se stabilesc si se platesc obligatii fiscale, de regula salariul minim in Romania si a celor considerate neimpozabile de agentii de munca temporara, semnificativ mai mari decat cele impozabile, diurna medie platita fiind de aproximativ 1500 de euro pe luna, informeaza ANAF.

Concret, inspectorii au constatat cazuri extreme, in care veniturile asupra carora s-a platit impozit si contributii sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe tara pentru un program de lucru partial de doua ore pe zi (reprezentand 322 lei in 2014), in timp ce diurna neimpozabila a atins si 2000-2500 euro.

"Specificul acestei activitati consta in faptul ca agentul de munca temporara incheie separat un contract de munca temporara cu fiecare salariat temporar si un contract de punere la dispozitie cu utilizatorul. In aceste conditii, fiecare angajat cunoaste de la inceputul misiunii de munca temporara locul de desfasurare a activitatii si isi asuma obligatiile mentionate in contractul de munca temporara. Astfel, diferenta dintre salariul minim din Romania, la care se platesc obligatiile fiscale si salariul minim din statul membru al Uniunii Europene in care lucratorul este pus la dispozitia unei intreprinderi utilizatoare, pe care agentul de munca temporara are obligatia sa il asigure conform legislatiei in vigoare, este platita cu titlu de diurna pe care agentul de munca temporara o considera venit neimpozabil", se mentioneaza in documentul citat.

ANAF subliniaza ca aceasta metoda, prin care a fost disimulata plata unor drepturi de natura salariala, a fost utilizata pentru a nu fi inregistrate si virate la bugetul consolidat al statului obligatiile fiscale constand in impozit pe venit si contributii sociale.

Tinand cont de neregulile constatate, inspectorii au reincadrat din punct de vedere fiscal sumele acordate cu titlu de diurna si de asemenea, au fost sesizate organele de urmarire penala. Pe langa acest lucru, inspectorii au dispus si masuri asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor si impiedicarea instrainarii patrimoniului, instituind poprire asiguratorie pe conturilor bancare ale agentilor de munca temporara. Aceste masuri insa nu afecteaza plata drepturilor salariale catre angajati, se mentioneaza in comunicat.

Regimul contabil si fiscal al diurnei

In conditiile in care Fiscul a reconsiderat, din punct de vedere fiscal, sumele acordate cu titlu de diurna de catre agentii de munca temporara angajatilor, firmele ar trebui sa aiba in vedere cateva aspecte de baza pentru o incadrare corecta a diurnei.

Diurna reprezinta indemnizatia platita de angajator angajatilor pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare in alta localitate in interes de serviciu, a declarat recent pentru AvocatNet.ro Rodica Munteanu, senior tax consultant in cadrul PKF Finconta.

Din punct de vedere al angajatorului, incepand cu 1 iulie 2013, diurna este integral deductibila la calculul rezultatului fiscal, a continuat specialistul.

In ceea ce priveste decontarea cheltuielilor privind deplasarea in strainatate, actul normativ care reglementeaza conditiile de acordare si cuantumul minim al diurnei cuvenite personalului din institutiile publice este HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Nivelul diurnelor externe este stabilit in functie de tara in care are loc deplasarea.

In cazul persoanelor juridice romane, altele decat institutiile publice, cheltuiala cu diurna externa este integral deductibila la calculul impozitului pe profit, a detaliat Rodica Munteanu.

Totusi, partea de diurna care depaseste 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice se include, potrivit consultantului, in veniturile salariale si in baza de calcul pentru contributiile sociale in luna in care este acordata.

"De retinut ca atat pentru cheltuielile cu indemnizatia de deplasare, cat si pentru cele referitoare la transport si cazare este necesar sa existe documente care demonstreze faptul ca deplasarea a fost efectuata in scopul desfasurarii activitatii angajatorului si implicit in scopul obtinerii de venituri impozabile", ne-a precizat consultantul PKF Finconta.

Cu ce documente pot fi justificate cheltuielile cu diurna?

Conform Rodicai Munteanu, ca document contabil, pentru justificarea necesitatii deplasarii sau delegarii se intocmeste Ordinul de deplasare (delegatie) cod 14-5-4, reglementat de Ordinul MFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

De asemenea, justificarea sumelor reprezentand transport si cazare se efectueaza, dupa caz, cu factura, biletele de avion sau tren, bonul fiscal pentru combustibil etc. care se anexeaza decontului de cheltuieli, a continuat sursa citata.

Diurna se calculeaza, potrivit Rodicai Munteanu, in functie de numarul de zile de delegatie si se consemneaza in Decontul de cheltuieli ca indemnizatie de deplasare, fara sa fie nevoie ca angajatul sa prezinte documente justificative privitoare la cheltuirea ei.

"Pentru a beneficia de diurna, salariatul trebuie sa fie trimis intr-o localitate aflata la o distanta de cel putin 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca. Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegatie se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de delegare. Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore", ne-a declarat consultantul.

Sursat citata a adaugat ca la calcularea diurnei pentru deplasari externe, HG nr. 518/1995 detaliaza conditiile care trebuie avute in vedere, astfel:

• perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit tinandu-se cont de:
  • momentul decolarii avionului la plecarea in strainatate si momentul aterizarii avionului la sosirea in tara;
  • momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara;
• pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore;
• in cazul in care masa se suporta de catre partenerii externi sau este platita de catre angajator, angajatul beneficiaza numai de 50% din diurna.

Cum se inregistreaza diurna in contabilitate?

Din punct de vedere contabil, diurna este inregistrata ca un avans de trezorerie in corespondenta cu iesirea de cash din casieria societatii sau din contul bancar (cand angajatul utilizeaza un card al angajatorului), a declarat Rodica Munteanu. La intoarcerea salariatului din delegatie/deplasare, in baza documentelor justificative ale cheltuielilor efectuate, avansul de trezorerie se inchide in corespondenta cu contul de cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari, ne-a explicat specialistul.

"Valoarea diurnei acordata salariatilor este considerata cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit si se inregistreaza in contul 625 <<Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari>>. Diurna care se incadreaza in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice se inregistreaza printr-un analitic distinct", a continuat consultantul PKF Finconta.

Chiar daca este impozabila, fiind un venit asimilat salariilor in conformitate cu prevederile art. 55 alin. (2), lit. i) din Codul fiscal, diurna acordata peste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice se inregistreaza in debitul contului 625 "Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari", printr-un analitic distinct, ne-a mai spus aceeasi sursa. Aceasta a mentionat ca sumele inregistrate in contul analitic reprezinta baza de calcul pentru impozitul venit, contributiile sociale individuale si cele ale angajatorului.

Contractul de munca temporara, forma legala de desfasurare a activitatilor de scurta durata

Neregulile constatate recent de ANAF au fost inregistrate la nivelul unor agenti de munca temporara. Conform Codului muncii, agentul de munca temporara este persoana juridica, autorizata de Ministerul Muncii, care incheie contracte de munca temporara cu salariati temporari, pentru a-i pune la dispozitia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispozitie sub supravegherea si conducerea acestuia.

Legislatia in vigoare mai prevede ca misiunea de munca temporara inseamna acea perioada in care salariatul temporar este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar. 

Misiunea de munca temporara nu poate fi mai mare de 24 de luni, dar durata acesteia poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate depasi trei ani.

Pe durata unei astfel de misiuni, agentul de munca temporara trebuie sa incheie cu salariatul temporar un contract de munca temporara. In baza acestui contract, salariatul nu presteaza munca in folosul celui care l-a angajat, ci in beneficiul unei terte parti, respectiv utilizatorul.

Contractul de munca temporara trebuie sa respecte toate aspectele prevazute de Codul muncii pentru contractul individual de munca si, in plus, mai trebuie sa cuprinda conditiile in care urmeaza sa se desfasoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului, precum si cuantumul si modalitatile remuneratiei salariatului temporar.

Totodata, pe durata misiunii, salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara, care se stabileste prin negociere directa si nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe tara garantat in plata, se mentioneaza in Codul muncii.

Conform legislatiei in vigoare, agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar catre bugetele statului si plateste pentru acesta toate contributiile datorate in conditiile legii. In cazul in care in termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au devenit scadente si exigibile, iar agentul de munca temporara nu le executa, ele vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar.