Asigurare obligatorie locuinţă 2016: În ce condiţii poţi încheia poliţa PAD în acest an

Contractul de asigurare împotriva dezastrelor naturale trebuie încheiat anual de către proprietarii de locuinţe, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice, conform Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor.

Documentul "ce atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţei, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială, în condiţiile şi în limitele stabilite de prezenta lege şi de normele emise în aplicarea acesteia", aşa cum scrie în actul normativ, este poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale sau, pe scurt, poliţa PAD.

Clădirile asigurate sunt împărţite în două categorii, în funcţie de cum sunt construite, iar preţul poliţei şi suma asigurată sunt stabilite luând în considerare tipul construcţiei:

• locuinţele de tip A sunt considerate construcţiile cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic. Pentru acestea, preţul poliţei este de 20 de euro/an şi suma asigurată este de 20.000 de euro;
• locuinţele de tip B sunt considerate construcţiile cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic. Pentru acestea, preţul poliţei este de 10 euro/an şi suma asigurată este de 10.000 de euro.

"Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie în formă scrisă, fie în mod direct între PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale - n. red.) şi proprietarul locuinţei, fie prin mijlocirea societăţilor de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă (...)", prevede Legea nr. 260/2008. PAID este, mai exact, o societate de asigurare/reasigurare constituită prin asocierea societăţilor de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă.

În momentul de faţă, conform site-ului PAID, societăţile care pot să încheie poliţe PAD sunt ABC Asigurări-reasigurări, Allianz Ţiriac, Asimed Asigurare-reasigurare, Asirom, Asito Kapital, Carpatica Asig, Cert Asig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Eurolife ERB Asigurări, Exim Asig, Fata Asigurări, Garanta Asigurări-reasigurări, Generali, Gothaer Asigurări-reasigurări, Grawe România Asigurări, Groupama, Omniasig şi Uniqa. Faţă de 2015, de pe listă au dispărut Astra, Forte Asigurări şi LIG Insurance.

De reţinut este că poliţele PAD, a căror valabilitate este de 12 luni, pot fi verificate online, pe site-ul PAID, în această aplicaţie.

Atenţie! Poliţa PAD nu este valabilă nici pentru anexele, dependinţele, dotările şi utilităţile nelegate structural de clădirea asigurată, nici pentru bunurile din locuinţă. Persoanele care nu încheie asigurarea obligatorie riscă să fie amendate -- de primar sau de persoanele împuternicite de acesta -- cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei.

Poliţa PAD acoperă doar trei mari riscuri

Contractul de asigurare obligatorie a locuinţei acoperă cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaţiile, însă doar ca fenomene naturale.

"Riscurile care sunt preluate în asigurare de PAID pentru locuinţa asigurată, inclusiv anexele, dependinţele, dotările şi utilităţile care sunt legate structural de clădirea în care este situată locuinţa, sunt: cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaţiile, ca fenomene naturale", dispune Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 7/2013.

În acelaşi timp, poliţa PAD acoperă şi daunele directe provocate locuinţelor rezultate în mod indirect din cauza dezastrelor respective, cum ar fi incendiul, explozia cauzată de cutremure/alunecări de teren sau alte asemenea cazuri.

Practic, în caz că se produce un risc asigurat, despăgubirile pentru pagubele provocate locuinţei se acordă după cum urmează:

• pentru pagubele efectiv produse prin acţiunea mişcării seismice asupra locuinţei;
• pentru pagubele efectiv produse prin alunecări de teren;
• pentru pagubele provocate de precipitaţii atmosferice ori topirea bruscă a zăpezii sau revărsări de cursuri de ape, care au ca efect producerea de inundaţii;
• pentru pagubele produse construcţiilor în urma pătrunderii şi infiltrării apei, în cazul acoperirii pe scurtă durată a terenului cu un strat de apă, provenit din:
  • revărsarea unui curs de apă, a unui lac sau a mării ori din formarea sau revărsarea torentelor, şuvoaielor sau puhoaielor din orice cauză, inclusiv ruperea digurilor;
  • acumularea apelor provenite din precipitaţii atmosferice abundente sau topirea zăpezii, în zone joase, lipsite de posibilităţi de scurgere sau cu posibilităţi reduse de evacuare a apelor;
• pentru pagubele produse construcţiilor de apele provenite din una dintre cauzele prevăzute la punctele 3 şi 4, precum şi de apele subterane care ies la suprafaţa terenului, chiar dacă stratul de apă care acoperă terenul atinge (în exterior) numai parţial construcţia cu destinaţia de locuinţă şi pătrunde şi se infiltrează prin pereţi sau prin pardoseală în interiorul acesteia;
• pentru pagubele efectiv produse prin acţiunea cutremurelor de pământ ori a inundaţiilor asupra construcţiei, care provoacă alunecări ale terenului care susţine construcţia;
• pentru pagubele indirecte provocate locuinţei, consecinţa directă a producerii evenimentului asigurat, dacă daunele sunt confirmate de autorităţile competente.

Atunci când se produc daune parţiale sau totale la locuinţa asigurată, proprietarii trebuie să formuleze în scris o cerere de despăgubire către asigurătorul care a eliberat poliţa PAD. Plata despăgubirilor se face direct de către PAID.

Asigurarea facultativă nu se poate face în lipsa celei obligatorii

În iulie 2015, Legea nr. 260/2008 a fost modificată de Parlament astfel încât încheierea asigurării facultative a locuinţei să nu mai fie posibilă în lipsa asigurării obligatorii.

"Societăţile de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiat în prealabil o asigurare obligatorie PAD", stabileşte în prezent legea.

În cazul celor care în iulie 2015, la data intrării în vigoare a modificărilor, aveau asigurări facultative multianuale, încheierea asigurărilor obligatorii este impusă cu ocazia primei aniversări anuale.

Conform completărilor făcute de ASF în noiembrie 2015 la Norma nr. 7/2013, "verificarea încheierii PAD de către asigurătorul ce încheie o asigurare facultativă pentru locuinţă se realizează solicitând prezentarea PAD sau prin verificarea în baza de date a locuinţelor asigurate pusă la dispoziţie de către PAID".

În altă ordine de idei, din moment ce legea interzice asigurarea obligatorie a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, proprietarii acestora nu mai pot să încheie de-acum nici asigurări facultative.

Notă: O analiză comparativă a asigurării obligatorii şi a celei facultative poate fi găsită aici.

Posibilă inspecţie de risc înainte de încheierea poliţei

Printre modificările legislative aduse în vară s-a numărat şi introducerea posibilităţii efectuării unei inspecţii de risc înainte de încheierea poliţelor PAD. Totuşi, situaţiile exacte în care această acţiune este necesară au fost stabilite de ASF abia în noiembrie 2015.

"În cazuri bine determinate şi reglementate prin norme ale ASF, PAID poate efectua o inspecţie de risc a locuinţei care va face obiectul asigurării obligatorii, iar cheltuiala ocazionată de aceasta va fi suportată de către PAID", prevede forma actuală a Legii nr. 260/2008.

Concret, potrivit noutăţilor introduse de ASF în Norma nr. 7/2013, inspecţia de risc este făcută cu scopul de a stabili starea tehnică a locuinţei ce urmează să fie asigurată, în următoarele situaţii:

• atunci când casa este într-o zonă cu potenţial ridicat de risc în ceea ce priveşte riscurile acoperite prin poliţa PAD (cutremure, alunecări de teren, inundaţii);
• atunci când casa este într-o zonă cu istoric de daunalitate în ceea ce priveşte riscurile acoperite prin poliţa PAD şi a fost deja avariată.

De asemenea, PAID mai poate să facă o inspecţie de risc şi după producerea unui risc asigurat, efectuarea reparaţiilor şi plata despăgubirii.

Cheltuielile ocazionate de inspecţiile de risc se fac pe cheltuiala PAID, atât prin intermediul propriilor angajaţi, cât şi prin intermediul unor firme specializate în acest sens.

Important! Inspecţia de risc nu este necesară în cazul poliţelor PAD reînnoite în baza cărora nu s-au plătit despăgubiri de către PAID.